Cenaclul Alexandru Sihleanu – 17 Octombrie 2017


DRUMURILE NOASTRE PRIN INTUIŢIA LIMBII ROMÂNE

Marţi, 17 octombrie, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, s-au întâlnit, în foaierul Centrului Cultural, cu personalităţi ale culturii române. Au lansat cărţi: scritoarea Elena Toma, care este şi pictor, „Când Dumnezeu te mângîie”, Ed. „Armonii culturale”, 2017 şi poetul Marian Ilie, o cunoştinţă mai veche, „Tristeţi pontice”, ediţie bilingvă română-turcă, în traducerea autorului, Ed. „Betta”, 2017. Marian Ilie a lansat şi antologia intitulată „Poezia turcă modernă”, Ed. „Betta”, 2017, autori Nevzat Yusuf Sarigöl şi Nermin Yusuf, care a realizat traducerea din limba turcă. Invitaţi: Emil Lungeanu, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Comitetului de conducere a Filialei Bucureşti Proză, redactor al revistei „Luceafărul” a Uniunii Scriitorilor, Marin Ifrim, scriitor, membru al Uniunii Scritorilor din România, redactor-şef publicaţia Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău „Cartelul metaforelor” şi Aureliu Goci, critic, profesor şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Ziariştilor din România.
Moderatorul evenimentului, într-un decor asigurat de expoziţia de grafică a elevului Cristian Condrea, din cl. a XI-a , a Liceului Teoretic ,,Ştefan cel Mare” din localitate, Marian Ilie: „Avem plăcerea să ne întâlnim cu două personalităţi Aureliu Goci şi Marin Ifrim. Elena Toma, în urmă cu patruzeci şi opt de ani a câştigat un concurs de muzică pe scena Casei de Cultură din Râmnicu Sărat. Am văzut-o la emisiunea lui Tudor Vornicu. Scrie frumos, pictează frumos şi titlul ,,Când Dumnezeu te mângâie” este bine ales. Ea a interpretat mângâierea lui Dumnezeu ca un alibi. Luna trecută, la Institutul Cultural Român ,,Dimitrie Cantemir” de la Istanbul, am lansat volumul ,,Dalgalarin Hüznü” (Tristeţi Pontice), primul volum de poezie românească tradusă în limba turcă de către autorul însuşi. Se zice că aş fi primul poet care îşi traduce poezia în limba turcă. La Istanbul am fost însoţit de dl prof Aureliu Goci şi Emil Lungeanu şi s-a mai construit un pod. Din cuvintele a două limbi. Cel mai mult m-a bucurat însă faptul că scopul a fost atins şi acolo, la faţă locului: toţi participanţii au plecat de la lansare cu cel puţin câte un exemplar din volumul meu, cât şi din cel al fostului meu profesor care, din motive obiective, nu a putut fi prezent alături de mine. Niciodată, în România, nu am dat atâtea semnături dintr-odată pe vreuna din cărţile mele. Am răsplătit, sper, în felul acesta, încrederea editorului, care şi-a asumat riscul publicării volumului pe spezele sale. Mai am o antologie de poezie turcă, o antologie cu cap şi cu tălpi, după toate regulile artei. Toţi poeţii publicaţi în carte sunt conform drepturilor de autor.”
Aureliu Goci: „Poezia este o treabă gingaşă. Una este o limbă neolatină şi alta o limbă consonantică, asiatică. Lor le-ar plăcea mai mult Marin Sorescu decât Nichita Stănescu. Dl Marian are şi proprietatea temenilor, este şi poet şi face o traducere plăcută, o treabă extraordinară, cu echivalenţă în limba română. O să vă spun câteva cuvinte despre echipa noastră. Marian Ilie este un poet specific generaţiei anilor ’70, un poet neo-tradiţionalist foarte ferm de teritorialitatea sa. Un poet remarcabil, din păcate puţin cunoscut şi nu la nivelul de excelenţă pe care îl performează creaţia sa. Marian Ilie este autorul mai multor volume: ,,Dreaptă dragostea mea Mellactonia” (Ed. Semne, 2007), ,,A doua scrisoare a III” (Ed. Semne, 2010), ,,Cântece din prepeleac/ Cronică pictată-n rime” Ed. Rafet, 2011, ,,Lampa mea cu gânduri mov” Ed. Rafet, 2012, ,,Cuvintele, ah, cuvintele!…” Ed. Betta şi al volumului de traduceri din poetul turc Fazýl Hüsnü Dağlarca intitulat ,,Chemările Necuprinsului”. Poezia se polarizează între două mări: marea cea mare şi neagră şi marea cea infinită a Bărăganului. Sunt doi poli între care pendulează sentimentele de infinit sufletesc şi de redimensionare formală şi lingvistică. Dl Marin Ifrim este un poet remarcabil, egal cu sine, paraliterar, care a început să facă comentarii la confraţi. Nici la Bucureşti nu este mai bine. Oricum, aici, s-au născut nişte oameni deosebiţi. Singurul loc unde se mai adună confraţii este la ,,Dudul lui Brâncoveanu”. Am vrut să avem un loc, la circa cincizeci metri de ,,Intercontinental”, o editură, ,,Betta” şi o revistă, ,,Arena Literară”. Puteţi trimite materiale direct la revistă sau pe adresa arena literară sau pe adresa aureliugoci@yahoo.com. Pe afiş era şi Emil Lungeanu, care din motive obiective, nu a putut participa astăzi”.
Aici a intervenit Marian Ilie: ,,Dl Emil Lungeanu mi-a înmânat scris ce ar fi spus dacă era, aici, cu noi şi m-a rugat să-i dau citire.” „Marele Rilke declarase cândva că-i place să asculte versuri compuse într-o limbă pe care nui o cunoaşte. Eu unul. Dacă eram contemporan cu Rilke, i-aş fi satisfăcut dorinţa citindu-i versuri ale poetului român Marian Ilie scrise în limba turcă. Să zicem, uite, nişte pagini chiar din acest nou-născut volum bilingv lansat astăzi, pe care, în prefaţă, distinsul confrate Osman Bozkurt îl saluta, pe bună dreptate, ca pe o premieră, traducerea în limba turcă având privilegiul de a fi fost realizată de către autorul însuşi. La drept vorbind, traducerea unei opere într-o altă limbă echivalează cu un export de cultură, însă beneficiari ai acestui export de cultură românească nu sunt doar autorul cărţii şi cititorii săi din Turcia, ci lumea întreagă. Fiindcă poeţii adevăraţi, asemeni Mării Negre, nu au de fapt naţionalitate. De unde se şi arată Marian Ilie undeva, precum altădată acel mare ,,cetăţean al lumii” pe nume Borges, ,,îmbrăcat într-o mantie gri/ de cuvinte din limbile lumii.” Ba mai mult de atât, nu doar frontierele statelor nu-i despart pe poeţi, ci nici chiar frontierele speciei umane, de vreme ce ei sunt ambasadori şi slujitori ai Celui Preaînalt trimişi pe acest pământ – Allah să ne ierte de greşim cumva zicând acestea. Iată, bunăoară, cum sună, în fragment, scrisorile de acreditare prezentate de autorul nostru : ,,Toate pe lume din mine-s făcute/ eu – demiurg euj – materie vie/ prima şi ultima stare a gândului/ curgerea bruscă a apelor/ morţii şi vieţii//…// Eu pe toate le simt şi le ştiu.” Dar atunci, de ce aceste ,,Tristeţi pontice” ale genericului şi nu ,,Bucurii”? De ce, de la Ovidiu şi până în vremurile de azi, Marea Neagră le inspiră poeţilor atâtea depresii? Răspunsul nu poate fi decât unul: deoarece veacuri de-a rândul nu s-a găsit nimeni să arunce peste ea un pod, aşa cum, bunăoară, s-a făcut peste Bosfor. De-acum însă, prin această reuşită iniţiativă reflectată la Bucureşti de Editura Betta, care a publicat volumul lui Marian Ilie în ediţie bilingvă, cred că s-a făcut un pas decisiv. Odată cu publicarea simultană de către Editura USAR a volumelor de poezie în limba turcă semnate de Marian Ilie şi profesorul Nezvat Yusuf Sangöl putem spune împăcaţi că a început, în fine, construcţia unui mare pod de cărţi. Şi, cum nu ne desparte decât o amărâtă de mare, eu zic să-l continuăm şi pe mai departe unii şi alţii, de pe amândouă malurile. Şi chiar dacă nu era marea peste care să-l arcuim, turnam noi una şi tot îl construiam.” Marian Ilie a continuat: „Să vorbescă şi o doamnă pe lângă domni.”
Elena Toma: „În urmă cu patruzeci şi opt de ani, la Festivalul ,,Cântecul oraşului”, pe scena Casei de Cultură din Râmnicu Sărat, am luat trofeul. Mi-am luat răspunderea să devoalez. În 1973 am luat trofeul ,,Amara”. Am obţinut totul cu demnitate, cu trudă. L-am întrebat pe Dumnezeu: nu este aşa că Tu mă încerci? După acel accident din 1991 am avut noi aptitudini, pe care până atunci nu le-am descoperit. Am avut expoziţii de pictură şi am scris cărţi. Văd aici o expoziţie de grafică. Cine este Cristian Condrea? Aici, a intervenit, cu un răspuns, Vasile Ghinea: „Este elev la Liceul Teoretic ,,Ştefan cel Mare”, cl. a XI-a.” În cartea de faţă am trăiri, cu emoţii, cu sprijinul unor prieteni de suflet, care au făcut chetă. Sunt întâmplări din România, Israel, artişti din România. Am multe adevăruri, am multe de spus, de aceea nu va fi ultima carte.”
Marin Ifrim: „Dna a spus atât de multe, am o senzaţie, ştiind că ai lăsat totul în urmă curat. Am făcut zeci de lansări de carte. Întâlnesc, aici, cunoştinţe vechi. Nouă ni s-au întipărit nişte şabloane, mai ales la şcoală, despre scriitori. Astăzi, prin internet poţi fi la curent cu toată literatura actuală. La dna Elena Toma ce este interesant? Este un intelectual de talie, este un scriitor în folosul cititorului. Pentru mine dna Elena Toma face parte din topul meu. Citesc şi îmi place. Nu avem timp să facem istorie literară. Ultimele istorii literare au făcut George Călinescu şi Ion Rotaru. Avem, aici, o fiinţă inteligentă. Dl Marian Ilie are disciplina în sânge, devotat ideilor şi prietenilor, este lejer în scris. Scrie cu o dexteritate deosebită. Sunt texte care au apărut în 1983 şi nu ştiu cum au trecut de cenzură. A recitat din volum poezia ,,Sentiment planetar”: ,,(…) Eu încă mai cred în înălţarea/ sufletului meu expansiv/ ca-ntr-o piesă de rezistenţă organică/ seminomadul care sunt la cazan/ răsturnat în oglinda mincinoasă a ochilor/ insinuând timid căratul pe umeri/ sentiment planetar” (publicată în revista Amfiteatru nr. 4/ 1983). Primul meu volum de poezie ,,Spre oraşul cu un milion de ferestre” a fost lansat la Râmnicu Sărat, în instituţia în care ne aflăm. Marian Ilie este trecut în harta mea literară. Am şi eu topul meu, cu cei tonici. România nu poate să aibă zece poeţi, cum se pretinde acum.”
Manea Agheană şi chitara sa: „Să cântăm dnei Elena Toma ,,Mulţi ani trăiască”, mâine fiind ziua d-ei. Am intrat pe pagina d-ei şi am observat că ascultă formaţia Savoy. O să cânt o melodie cântată de Marian Nistor şi o melodie din repertoriul formaţiei Mondial.”
​Anya Bunduc şi chitara sa a cântat ,,Ţara hârtiilor” din repertoriul lui Dan Manciulea.
​Evenimentul s-a încheiat la cafeaua literară, cu acordarea de autografe.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share