Fărădelegea lui Călin – Să vină la mine…


Ascultam declarațiile autorităților americane când cu uraganele recente. Băieți deștepți! Trecuți prin vreo câteva ,,execuții” naturale și-au dat seama că puterile de furnică nu ajută la nimic: scapă cine fuge. După? Om mai vedea.
Cel mai interesant lucru la Art. 4 mi s-a părut termenul ,,epizootie”, cel mai amenințător ,,activitatea impusă de autoritățile publice”. Urmează altele la Art. 5, adevărate provocări pentru despicarea firului în câte părți doriți. Minciună…? S-o numesc imposibilitate, fapt pentru care nu trebuia să primească formularea ,,(1) În cadrul l relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.” Incredibil. Nu există. Salariații nu îndeplinesc același rol, poziția lor este mult diferită, angajat este portarul, femeia de servici, inginerul, șoferul, strungarul, minerul…, a, probabil că se referă la numărul celor din aceeași categorie de muncă cărora să li se vorbească la fel, să li se traseze sarcini identice, să…. Altă manieră nu există, vă spun, și mulți o știți, când împarți o activitate cu mai mult de doi și peste ai un șef ești mâncat. Nu s-a gândit nimeni sau prea puțini au descoperit lucruri ascunse în conținutul frazei-alineat (2) – ,,Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă… este interzisă.”, diferențierea trebuie căutată afară, în cel mai important punct: angajarea. De fapt mult mai devreme, din momentul prejudecății că indivizii nu se nasc la fel, mai târziu opinia despre origini se multiplică, iar la momentul oportun se transformă în etichetă permanentă. Suficient era să se citeze drepturile omului. Am sesizat, și cum era să nu, că s-a făcut trimitere la împărțirea discriminării în două și s-a trecut în Al. 3 și 4 la definirea celor două jumătăți inegale, fără a propune și alte situații, de un generalism greu îngurgitabil intelectual. Spre uimirea unora când în instanțe primesc rezoluții pozitive, și n-ar fi normal, sau negative, ajungând să se mire că justiția a pierit în țara lui Decebal. Păi înc-o lege pentru completarea lipsurilor? N-o să încerc să demonstrez că se putea scrie și altfel despre ,,nedreptățire”, s-au încumetat destui cu mai mult succes, culmea, vocabula ,,emisă” nici nu se găsește în forma ,,pură” printre ale celor două alineate: ,,(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii; (4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.”

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share