Cenaclul Alexandru Sihleanu – 30 Septembrie 2017


PUNTEA VIEŢII, ÎNTRE MATERIE ŞI SPIRIT

Sâmbătă, 30 septembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, pentru îmblânzirea spiritelor, susţinut de Matincă Costea, cu o memorie de invidiat, să-l ţină Dumnezeu sănătos, să ne bucurăm de el cât mai mult timp posibil, pe miniaturi umoristice, integrate într-un monolog, culegere, „Eu şi Suzana”, un monolog „Mă numesc Gogu Stamate”, semnat Matincă Costea şi de această dată… aplauze.
A urmat, cu muzică, tot pentru îmblânzirea spiritelor, invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, care a încântat asistenţa cu melodii de dragoste, nostalgice.
​Lectorul de serviciu, Cristi Rusin, 19 ani, anul I, Facultatea de Istorie Bucureşti, cu un limbaj cultivat, a surprins, la modul plăcut, prin cunoştinţele sale în studiul comparat, al Bibliei, în funcţie de confesiune. A prezentat un grupaj de poeme în care nu a urmărit valoarea literară intrinsecă, ci adevărul obiectiv, în care doar rima, fără mijloace artistice, aminteşte de creaţia literară. A demonstrat o preocupare majoră pentru vârsta lui. Cred că va deveni un cercetător, un om de ştiinţă. A mărturisit: „Am început acum patru ani, cu un studiou al Bibliei, ca un rezumat al acestei cărţi. Nu am finalizat, este o muncă deosebită. Am creat nişte poeme: „Naşterea omului”, „Enoh”, „Noe şi poporul său”, „Potopul”, „Avraam şi idolii”, „Binecuvântare”, „Jertfa cea mare”. Până aici am reuşit să tratez din cartea „Facerea” a „Vechiului Testament”. Adevărul este, că din tot amalgamul de credinţe au reieşit şi lucruri de valoare. Am înţeles că şi „Constituţia ţării” se bazează pe cele zece porunci din „Biblie”. Ex. (Potopul) „Domnul pe Noe îl ascultară,/ Și pe loc îi ordonară,/ Să facă o arcă,/ Precum o coșarcă,/ Ca să reziste la toată urgia,/ Și toată gălăgia,/ Ce avea să vie,/ Fără trândăvie./ Noe și cu toți cei credincioși,/ Se urcară pe arcă așteptând voioși,/ Pricina de pierzare a celor păcătoși./ Și a venit apa, ploaia și potopul,/ Și tot ce nu era în arcă a murit cu totul,/ Au rămas doar Noe și urmașii săi,/ Iar necredincioșii au pierit, lasă-i./ Și după potop, apa în pământ intrase,/ Și arca pe un vârf de munte rămase,/ Iar Noe și ai săi ieșiră din ea,/ Și se răspândiră în toată regiunea./ Ei multe case apoi clădiră,/ Și Domnului îi mulțumiră.”; (Enoh) „Mai târziu se născură,/ O sfântă figură,/ Enoh cel învățăt,/ Pe care Domnul l-a înălțat,/ O tu, Enoh, care a-i trăit printre uriași,/ Și de îngeri te apropiași,/ Tu stai în al patrulea cer,/ Și îți spun sincer,/ Că multe ai văzut,/ Și pe toate le-ai crezut,/ Și cu al tău condei ai scris,/ Tot ce ai văzut concis,/ Și ai primit în mod corect,/ Titlul de profet-exeget.”Succes în formarea profesională şi să nu ne uite!
„(Cenaclul Alexandru Sihleanu) – Azi cenaclu, nota zece/ Şi tot zece suntem noi,/ Pentru unii timpul trece/ Prin cultură, creşteţi voi. Pentru noi, ortodocşii,Biblia este cartea cărţii şi cartea de căpătâi care ne călăuzeşte de la naştere, toată viaţa şi dincolo de ea. Ce ne-a prezentat astăzi lectorul de serviciu, constituie o anticameră înainte de a pătrunde în tainele ei.” (Dumitru Hangu)
​„Este lăudabil că un tânăr se apleacă cu atenţie asupra Bibliei, indiferent de pasajele pe care le-a reprodus în versuri. Îl felicit pentru aceste gânduri şi pentru curajul de a se apleca asupra teologiei. Aici sunt mari controverse şi între teologi. Îi doresc mult succes! Ce a prezentat astăzi, sunt un fel de povestiri, care merită toată atenţia.” (Valeria Popa)
​„Lectorul de astăzi abordează un capitol foarte spinos, deosebit de dificil, având ca sursă de inspiraţie Biblia. Poemele sunt bine conturate, reflectând înclinaţie literară în concordanţă cu convingerile religioase, ce constituie, astăzi, o notă dominantă. O bilă albă!” (Matincă Costea)
​„Dacă admir ceva, în ceea ce a scris, pentru astăzi, lectorul, este faptul că are veleităţi de arheolog, făcând ,,săpături” în cartea de căpătâi a omenirii. Este de asemenea lăudabil interesul pentru geneză. Parcurgerea mai multor biblii, denotă căutarea adevărului, cu un simţ acut de obiectivitate. Trebuie să ţină cont că traducerea Bibliei în mai multe limbi este un act de creaţie în sine şi interpretarea originalului s-a făcut diferit, în funcţie de afinităţi, înţelegere, grad de cultură şi credinţă. Din punct de vedere literar, textele citite îmi par lipsite de valoare literară. Este o versificaţie forţată, o interpretare proprie, constrânsă de vers. Îi doresc succes în viitoarea profesie, fiindca ne-a arătat, totuși, spirit de observaţie şi atenţie pentru detalii.” (Georgeta Iuga)
​„Salut, cu sinceritate, prezenţa în ședința de astăzi a lui Cristi Rusin. Îl felicit, încă de la început, pentru faptul că întregeşte literatura şi ne-a demonstrat că nu numai citeşte, ci și studiază cartea sfântă. Este un lucru deosebit. Pentru început, îi voi da câteva sfaturi, care, sunt convinsă, că peste aproximativ un an, va putea crea poezie bună, deoarece limba română este mână în mână cu istoria neamului nostru. Cartea sfântă a servit ca izvor de inspiraţie pentru foarte mulţi scriitori şi poeţi. Acest fapt este un lucru deosebit. Dacă plecăm de la definiţia poemului ca specie literară, scrierile lecturate de Cristi Rusin, nu putem să spunem că ne-a prezentat nişte poeme, ci a transformat câteva versete din proza foarte grea a Vechiului Testament în versuri, urmărind să menţină o oarecare rimă. Sunt nişte povestioare în versuri. Orice exeget al literaturii române ne spune că nu putem comenta o operă literară sau crea o operă literară dacă nu avem în spate o pregătire prealabilă de teorie literară şi hermeneutică, pe lângă talentul înnăscut. Nu o pot încadra ca poem deoarece lipsesc figurile de stil. A obţinut prin talentul său o rimă împerecheată care face legătura între literatura cultă şi literatura populară. Îi recomand să frecventeze un cenaclu literar în Bucureşti.” (Aneta Pioară)
​„Sunt nelămurit fiindcă/ Ştiam că-l cheamă Matincă/ Şi-l aud acum, măi frate:/ Mă numesc Gogu Stamate. Ceea ce ne-a citit lectorul, într-adevăr, d-lui s-a angajat într-un război prea mare. De fapt se impune o delimitare între două stiluri funcţionale ale limbii române. D-lui o să fie un viitor om de ştiinţă, un istoric şi de aceea a privit episoadele citite în Biblie din perspectivă ştiinţifică. Este lăudabilă preocuparea d-lui pentru studierea textelor religioase, dar ce îi recomand, să citească cu mai multă atenţie Biblia, pentru că, acolo, este şi multă literatură. Cartea despre Iosif, Cartea lui Moise. Leviticul, Numerii, Cartea Psalmilor, Cântarea Cântărilor, etc., sunt adevărate poeme în proză. Este multă literatură acolo. Să studieze cu atenţie teoria literară, teoria literaturii artistice, estetica, şi să insiste asupra formei creaţiei. Să dea o faţă artistică. Este ceva la graniţa dintre literatură şi ştiinţă. Creaţiile lui reflectă adevărul şi mai puţin esteticul. Să-l citească pe Vasile Militaru, Traian Dorz, Ioan Alexandru. Este bine venit în Cenaclu şi-o să-i urmărim evoluţia.” (Mihail Constantinescu)
​„Referitor la momentul dlui Matincă Costea, astăzi, mi-a plăcut ,,Eu şi Suzana”, deoarece descoperă că fiecare se plimbă cu ce are: unii cu soţia, alţii cu maşina, dar m-a făcut să descopăr un nou stil de ghicit: în lapte sau ness. Despre momentul dlui Agheană, vreau să-i mulţumesc pentru interpretarea melodiei ,,Jos pălăria pentru femeie”. Legat de lectorul de serviciu, vreau să spun că nu este uşor să cercetezi cartea de căpătâi a creştinului, Biblia, baza spiritualităţii umane, inspiraţie pentru teologi, filologi, filozofi şi oameni de artă în general. Scriitori din toate epocile şi curentele şi-au manifestat tentaţia de a pătrunde misterul textului biblic. Scriitorii români nu au făcut excepţie în cest sens. Să cerceteze în special Biblia ortodoxă, pentru că este de confesiune ortodoxă. Succes!” (Nicolae Constantinescu)
​„Tânărul lector de astăzi, nu-mi este necunoscut. Am avut plăcerea să-l cunosc într-o altă activitate susţinută la Biblioteca Municipală Râmnicu Sărat, unde a prezentat un film intitulat ,,Istanbul, oraş între două lumi”. Prezentarea acestui film a fost asemenea unui prof. universitar în care vorbirea s-a împletit cu prezentarea audio-vizuală, impresia finală fiind a unui tânăr tobă de carte, pentru vârsta sa. Din discuţiile ulterioare, am descoperit că tânărul a beneficiat de cercetare la faţa locului, la Istanbul, în timpul a patru călătorii, a o săptămână fiecare. Este un tânăr care emite păreri critice privitoare la traducerile Bibliei de diferiţi traducători. Poate răspunde oricărei întrebări pusă de de ascultători, privind arta, cultura, civilizaţia, istoria religiei, etc. Privitor la creaţiile literare prezentate, astăzi, sunt nişte încercări literare de versificaţie, cu tematică religioasă, inspirate din cartea sfântă, începând cu Geneza, urmând adevărul ştiinţific, până la un anumit moment, urmând să continue, aşa cum ne-a spus în cuvântul introductiv. Versurile au rimă, ritm, măsură, o oarecare muzicalitate, ceea ce dovedeşte că tânărul are şi veleităţi de poet. Primordial, însă, este cercetarea ştiinţifică. În opinia mea, va fi un cercetător în devenire al istoriei religiei. Actul de cercetare la care s-a angajat, este un act de mare curaj, cu posibilităţi mari intelectuale şi pe care o face cu plăcere, din pasiune. Îi urez drum bun în viaţă! ” (Floarea Stănescu)
​Ultimul cuvânt l-a avut invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, iar muzica a încălzit sufletele.
​Sâmbătă, 7 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi George Anghel. Vă aşteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share