Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 octombrie 2017


LEGENDELE NE ATESTĂ EXISTENŢA, EPIGRAMELE CONSISTENŢA

​Sâmbătă, 14 octombrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” a debutat cu un moment muzical plăcut şi reconfortant, pe ritmuri spaniole, cubaneze, susţinut de invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, asistenţa răsplătindu-l cu aplauze.
​A continuat, în balanţă, cu un moment de divertisment, la cafeaua literară, Matincă Costea, susţinut pe un pamflet de George Topîrceanu, „Jos cortina”, un monolog, tot de George Topîrceanu, „În jurul unui divorţ”, „Dialog nocturn”, culegere Matincă Costea şi în încheiere… aplauze. Demn de subliniat, la acest OM, care ne bucură zilele de sâmbătă, este memoria de elefant. Dumnezeu să-l ţină sănătos, că ne este de folos.​
Invitatul special Manea Agheană şi chitara sa şi-a făcut din nou datoria cu muzică pentru mângâierea sufletului celor prezenţi.
​Lectorul de serviciu, Mihail Constantinescu, care nu este la prima abatere de acest gen, a venit în faţa celor prezenţi cu o legendă a satelor Obidiţi (Râmnicelu) şi Ceauşu şi un grupaj de epigrame. La modul general, epigramele prezentate de dl Mihail Constantinescu se încadrează în definiţia speciei, iar legendele, fiind o preocupare mai veche a lectorului de astăzi, cu o „revizie” atentă, pot fi un material deosebit, într-o carte interesantă. Spor la treabă! Epigrame ex. (Dlui Matincă care afirmă că toate merg pe dos) – Cum constată indignat/ Că tot locu-i ocupat/ Văzând că toate-s pe dos/ Stă şi el cu capu-n jos. (Dlui Marian Rădulescu, autorul cărţii „Bârlogul”) – Numai lupul e de vină/ Fiindcă nu e filolog/ C-a ieşit din vizuină/ Şi-a intrat într-un bârlog.”
​Invitatul special Manea Agheană şi chitara sa a încălzit sufletele asistenţei cu melodii de voie bună.
​„Privind capitolul legende, autorul de azi frazează frumos, reuşind să zugrăvească un crâmpei din trecutul istoric al localităţii rurale Obidiţi, azi Râmnicelu. Povestea devine interesantă şi antrenantă, în acelaşi timp, deoarece puţini dintre noi cunoaştem istorie locală. Epigramele sunt incitante, în obiectiv fiind, cu prioritate, membrii Cenaclului.” (Matincă Costea)
​„Să ştiţi că mi-au plăcut legendele Râmnicelului (Obidiţi). Într-adevăr, ele au legătură şi cu alte legende care au deja urme istorice. La Râmnicelu, la aproximativ 500 m pe partea dreaptă, către Brăila, se află un beci care are la intrare stema Muşatinilor, cu cap de bour, datată 1773, familia se numeşte Muşat. Beciul avea ieşire pe malul drept al râului Râmnicu Sărat, astăzi, pe sub drumul naţional, pe o lungime de 20 de metri, are depozit de vinuri proprietarul. Referitor la epigrame: (Dlui Constantinescu) – El nu-i omul oarecare,/ Are dânsul crezu’ său,/ Demonstrând că-i unul care/ Doarme mult, dar muşcă rău; Din puţinele cuvinte/ Comparând cu ce se vinde,/ Sincer eu, acum îi spun:/ „Ca catren” îi foarte bun! (Epigramişti râmniceni) – Râmnicenii cu păcat,/ Mulţi se cred un… Cincinat,/ Însă trebuie să ştie/ Că esenţa-i… sub chelie.” (Dumitru Hangu)
​„Nu sunt un profesionist în ale poeziei, ale culturii în general, dar îmi place să ascult pe fiecare. Mulţumesc, încă o dată, dlui Matincă pentru pamfletele prezentate, interesante, uşor de reţinut. Trecând la dl Constatinescu, legendele prezentate au fost cândva realitate, reprezintă istorie parcursă de populaţia din zonă. Legendele trebuie scrise pentru a nu se pierde. Legendele au născut folclorul. Ex. balada Mioriţa descoperită de Alecu Russo. Şi mie îmi plac legendele. O parte le-am descoperit în izvoarele locale de la mine din comună: ,,Legenda Andreiaşului”, ,,Legenda Dealul Hambarului” şi ,,Legenda La războaie”, dar am descoperit şi alte legende, culese de Simion Hârnea, care era notar la Tribunalul de la Năruja, care povesteşte de haiducul Ponea. Epigramele lectorului sunt teme diverse, reprezintă o izbândă a autorului , care descoperă lumea în diverse ipostaze, care formează cu uşurinţă versuri pe înţelesul tuturor. Mulţumesc dlor Manea Agheană şi Matincă Costea pentru că ne scoate din monotonia vieţii.” (Costică Drîstaru)
​„Şedinţa de astăzi s-a desfăşurat după acelaşi tipic, după care suntem obişnuiţi, demarând cu muzica susţinută de colaboratorul nostru, dl Manea Agheană, care reuşeşte, de fiecare dată, să ne introducă într-o atmosferă plăcută. Momentul umoristic susţinut de dl Matincă Costea a fost, ca de fiecare dată, la înălţime, prezentându-ne din creaţia lui G. Topîrceanu. Unul dintre cuplete s-a numit ,,Dialog nocturn”şi urmărind dialogul dintre cele două personaje ne trimite la ,,D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale. Umorul şi-a spus cuvântul, iar interpretarea artistică mă obligă să-l felicit şi de această dată. Ascultând legenda lecturată astăzi de dl Constantinescu, de la început ţin să subliniez că operele literare de orice fel, pot apărea în toate timpurile, chiar şi în vremea noastră. Urmărind modul de exprimare, se observă că este o creaţie cultă, pe care autorul a compus-o plecând de la informaţii culese de la oamenii locului, despre care vorbeşte în legendă. Încadrăm acest tip de legendă în legendele toponimice, deoarece autorul ne explică, cu un vocabular personalizat, apariţia unor sate. Legenda lecturată este binevenită, cu rugămintea de a reveni asupra detaliilor privind alungarea turcilor din acele locuri. Majoritatea epigramelor prezentate, astăzi, de lectorul de serviciu, sunt creaţii reuşite, care se încadrează în acest tip de literatură, deoarece respectă caracteristicile din definiţia epigramei. Felicitări lectorului şi dlui Manea Agheană care ne prezintă, de fiecare dată, melodii ce sunt pe placul participanţilor.” (Aneta Pioară)
​„Vreau să-l felicit pe dl Matincă Costea, care a ridicat cortina în cadrul Cenaclului şi ne-a prezentat un monument comic, dovedind un inepuizabil talent interpretativ, care merită să fie gustat din plin de membrii cenaclului nostru, pe dl Chităriceanu”, alias ,,Boldeanul”, care, astăzi, ne-a mişcat şi a creat o atmosferă plăcută şi relaxantă. Lectorul de serviciu, Mihail Constantinescu, ne-a amintit de prietenia veche cu turcii pe care o consolidăm zilnic. Dl Mihail Constantinescu este un bun actor, în transmiterea mesajului, prin modul de a lectura şi trecând la epigrame, cred că pot fi denumite ,,epikilograme”, prin măiestria cu care sunt constituite, ori putem trage concluzia, deosebit de fructuoasă şi binecuvântată.” (Adrian Câmpeanu, preş. UCRS)
​„Având în vedere sinaxarul zilei de astăzi, încep cu o odă, închinată Sf. Cuv. Parascheva: ,,Frunzele pluteau de zor/ În covor multicolor,/ Vântul adia uşor,/ Îngerii cântau în cor.// Ai dat a ta avuţie/ Ca să ajungi în ceruri, sus/ Lângă Domnu’ Sfânt Iisus.// Azi, se aude pe pământ/ Odă pentru nume sfânt!/ Şi în toamna aurie,/ Parascheva, slavă ţie!” (Dlui Matincă) – Azi ne spui despre Costică,/ Cum consoarta somnu-i strică/ Şi cum se aprinde faru’,/ Ori e vorba de Dîrstaru? (Lectorului de serviciu) – În suspans mereu ne ţii/ Când legendele par vii/ Şi ca să nu fie dramă,/ Delectezi cu epigramă. (Dlui Manea Agheană) – Ne-ncântă mereu, tot anu’/ Dumnealui Chităriceanu/ Şi cu glas inspirat de muze,/ Aduce zâmbet pe buze./ Cântând, iar Guantanamera/ Înviorezi atmosfera!” (Nicolae Constantinescu)
Marţi, 17 octombrie, ora 16:00, la Clubul „Femina 2”, lansare de carte: – Elena Toma, Când Dumnezeu te mângâie (Editura Armonii culturale, Adjud, 2017), memorii (din lumea muzicii);
– Marian Ilie, Tristeţi pontice/ Dalgaların hüznü (Editura Betta, Bucuresti, 2017), poezie, volum bilingv (română/ turcă).
– Antologia Poezie turcă modernă (Editura Betta, Bucureşti, 2017) apărută înîngrijirea prof. Nevzat Yusuf Sarıgöl şi traducerea dnei Nermin Yusuf. Invitaţi: Emil Lungeanu, Marin Ifrim şi criticul Aureliu Goci.
Sâmbătă, 21 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Costică Drîstaru. Vă aşteptăm, cu umor, muzică şi… cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share