Pe urmele… Facebook-ului – Vizibilitate… dedusă

     Să fi fost eu în pielea altuia, ce m-aș mai fi fălit cu televizorul, uite-așa aș fi ținut nasul în vânt și muritorilor le-aș fi vorbit de sus. Da’ cine-ar mai lua-o a doua zi de la început cu ciocanul, foarfeca, cleștii, drujba și injuriile neputinței? Probabil tot acela ce crede în sfințenia camerei de luat vederi naționale cât să nu-i pese.
    Țin la glumele bune, aparent fantastică, cea legată de Nasa și Lună mi s-a părut interesantă.. Demult o știre fake nu ne-a mai vorbit despre satelitul încă necunoscut, misterios sau deloc atrăgător pentru știință, căruia americanii i-au oferit prima îmbrățișare și primul vârf de ac cu steguleț în tegumentul prăfos sterp. Spre satisfacția unora se afirmă că se cunosc motivele existenței craterelor selenare: câini dornici de-o scormoneală pentru fecale. 
    Lăsând deoparte neserioasa plimbare fără de lesă, poveste în acte multiple cu parlamentări în limba Munților Stâncoși, mă aflu implicat în primul an al unor manifestări ce m-au trimis cu totul la origini, la cele muzicale, acolo unde fluierele îngânau fericire și jale în alte graiuri, unde Banu Mărăcine s-a statuat principala sursă de istorie, vede-se comună tuturor celor din împrejurimile marelui neam român. Sârbi, greci, croați, ucrainieni, trași parcă la indigo într-un mic orășel unde mulți au dat crezare și întâietate alor noștri: mai frumoși, mai buni, mai…. A fost însă rândul nopții să dovedească, la auz, că nicicum creatorul folclorului n-am fi noi, a rupt gura lui Țupi, curat ca lacrima, un fiu de Ulise și Penelopă în propriul aranjament nuntesc. Și-apoi dă-i dansuri zorbești! Ca să dovedesc că este așa, trebuie să apelez la studiile unui specialist, Petru Stoianov, la rându-i continuator și tălmăcitor de volume diverse, atât-cuprinzătoare cât puteau vorbi hrisoavele, miturile, obiceiurile, corespondențele, inscripțiile și cioburile de blid că neam de traci, dar și de romani, fuserăm îmboldiți să luăm de ici, de colo câte-o frântură de cântec. Dacă vom fi avut pean, epode, calende, floralii și rozalii, dar și torelli, undeva după secolul zece începe acest tratament osmotic cu vecinătatea, cu aportul culturii bisericești, cea care este responsabilă de dezvoltarea sistematică a muzicii în acele vremuri de cruntă barbarie, suportul etnologic contemporan bazându-se pe împrumutul ,,… de la acestea (germani, turci, unguri, polonezi, ruși, greci etc.) forme proprii de exprimare adaptate spiritualității noastre…” Ca să nu pară că este totuși o invenție proprie, neacoperită, P.S. citează pe Ovidiu Lazăr Cosma: ,,Influențele multiple care au acționat asupra muzicii noastre au avut darul să-i lărgească cadrele sonore, să-i amplifice potențialul, fără să-i altereze cu nimic expresia străbună…” 
    Se întâmplă des să se gafeze în lucrările științifice, discutând strict despre muzică, fraza din urmă aduce cu sine o eroare uriașă. Specifică nouă, simplitatea scărilor muzicale, însemnând note în ordine imediată succesivă, naturală, scurte, maxim patru, (luați de exemplu melc, melc codobelc) nu mai poate suferi grad de comparație când de la un semiton se trece direct la un ton și jumătate, chestie pur orientală, incantațiile magice ale strămoșilor trecând la cele moarte, bocetele, cântecele eroice și ostășești din vechime fiind uitate definitiv. Rămân ferm convins că ce s-a amestecat a primit pentru totdeauna amprenta imixtiunii, iar celelalte au rămas neatinse. Uzați de Sorcova și jocurile copiilor ca dovadă.
    Tot mai des această formă de manifestare, frecvențe sonore pentru public, a devenit o monedă de schimb între artist și rețeaua de multimedia, toți protagoniștii ajungând în situația de a se văduvi de ale lor bunuri spirituale în favoarea binefăcătorului publicator, tot mai des ți se cere să spui, sub semnătură, ,,Renunț la drepturile de difuzare și redifuzare ale…” Incorect, carevasăzică. Nu de aceeași părere sunt cu un domn, Nicolae Gh. Rusu, care avertizează ,,… toți interpreții de muzică populară și estradă care au în repertoriu cântece pe textele…” sale, radio-urile și tv-urile din Moldova și România să îi specifice de fiecare dată numele, de nu… Amenință cu retragerea. Bietul. Este atât de celebru încât se crede indispensabil nemuritorul ,,textier, autor, scenarist, regizor…”

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share