Cenaclul Alexandru Sihleanu – 16 Septembrie 2017


SEVA LIMBII ROMÂNE DIN GRĂDINA MAICII DOMNULUI

Sâmbătă, 16 septembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, pe o vreme de toamnă frumoasă, care mai miroase a vară, cu un moment de divertisment, pentru descreţirea frunţilor, susţinut de acelaşi „tânăr şi ferice”, Matincă Costea, cu un pamflet, culegere, „Duminicile unor chinezi”, un monolog „Fotbalul este de vină”, autor Matincă Costea, un monolog „Povestea unui pui”, semnat de același şi aplauze… tot pentru Matincă Costea. Invitatul special Manea Agheană şi chitara sa au încântat asistenţa cu câteva melodii de dragoste.
Lectorul de serviciu, Constantin Marafet, a prezentat un grupaj de poezii. Scriitor, editor, membru USR, nu mai are nevoie de nicio prezentare. Exemplific din poeziile prezentate: (cronică) „pe strada cărţii zanfir ilie/ plimbă dunărea legată de piciorul drept/ al unui potop învins/ urletul străzii se pierde în/ pustiul unui păcat// din braţele lui daniel corbu/ canonicul aer/ rupe/ din respiraţia lui emilian marcu/ şi paginează cerul de la frig la întâmplare/ cu maluri de iluzii arestate// zanfir ilie plimbă dunărea/ prin patria fără maluri/ şi înnoadă murmurul/ unei furtuni anunţate în direct/ cu albastru// pe strada din buzunarul/ celui ce învinge insomnia/ cusută în forma ploii/ o fântână numără/ silabele unui înec// un zgomot sinistru şi o piatră amară/ în lupta memoriei uitate-sfâşiată-/dansată de lupii tineri/ începe construirea unui fluviu/ cu rădăcina în basmul ucis.” Este o expresie culturală a spaţiului de la curbura Carpaţilor.
Manea Agheană şi chitara sa au continuat cu dragostea în muzică, pentru îmblânzirea spiritelor.
„Poeziile lecturate de autor conferă un adevărat ansamblu de metafore. Ele emană subtilitate, profunzime, sensibilitate şi ca atare întrunesc calificativul de valoare literară.” (Matincă Costea)
„Din poeziile dlui Marafet am cules foarte multe metafore de care poeziile abundă şi care mi-au plăcut foarte mult. Poezia îmi place să o ascult cu ochii închişi, mă văd în poezie. Simt poezia ca o pasăre care zboară şi vede atâtea minunăţii, dar nu nu poate vorbi. Poezia trebuie ascultată cu sufletul. Poezia este ca o declaraţie de dragoste, din care cel ce o ascultă deduce cam ce i-ar plăcea.” (Valeria Popa)
„Am constatat, auzind poeziile, recitate de dl Marafet, că acesta s-a axat pe două mari teme ale literaturii universale: tema naturii şi tema iubirii, amintind de ideile poeţilor din perioada romantismului.” (Cristi Rusin)
„De multe ori, când am avut ocazia să particip la o lansare de carte, deşi eram încărcat de multe lucruri, când îl ascultam pe dl Marafet, mă eliberam de tot ce este negativ în mine. Şi astăzi am simţit acelaşi lucru şi m-am bucurat, când am auzit că este lector de serviciu. Îi doresc putere de muncă şi sănătate.” (Manea Agheană)
„Astăzi, am avut plăcerea de a asculta doi oameni puşi la punct cu literatura. Dl Matincă este pionul principal care, de fiecare dată, aduce în vorbire scenete, monologuri, cu un oarecare trecut, dar actuale. Felicitări şi la mulţi ani! Dl lector de serviciu, un om dedicat literelor, încântă prin frumoasele poezii pe care ni le-a recitat. Eu nu mă pot abţine să nu aduc numai laude. Pentru viitor îl sfătuiesc să schimbe sau să modeleze felul de recitare, să fie d-lui, să nu mai imite pe alţii. Felicitări pentru creaţie! ” (Elena Cambeşteanu)
„Dumnezeu a creat omul. Poeţii au creat metafora. Am urmărit, cu atenţie şi interes, nu numai lectura de astăzi, ci şi întreaga sa activitate literară de-a lungul câtorva decenii. Gândurile ascund idei, ideile cuvinte, cuvintele esenţe şi tăceri. Am remarcat stăruinţa D-sale în arta literară, în dramatica luptă cu termenii. Observ bogăţia şi varietatea mijloacelor artistice, creează imagini memorabile. Scrisul D-sale are strălucirea unui mărgăritar, a florii care iese atât de surprinzător în evidenţă. (Dlui Constantin Marafet, autorul vol. Lacrimă desculţă) În veacul de halucinaţii,/ Pe un petec de zăpadă,/ S-a scurs o lacrimă desculţă/ Şi lumea vine ca s-o vadă. D-lui a făcut ceva, a realizat multe pentru ,,poporul râmnicean”, cum îi place să afirme, pentru că ,,Poetul a dat oamenilor soarele/ şi a ales noaptea singurătăţii.” (V.Ghinea – Noaptea singurătăţii) ,,A face ceva pentru poporul din care te tragi, nu este numai o chestiune patriotică, ci şi una de bun-simţ. Aici se poate vorbi de educaţia, latura culturală a fiilor unei ţări.” (V.Ghinea – De gustibus-aforisme) (D-lui Constantin Marafet, învinuit pe nedrept că-l imită pe A. Păunescu) După ce l-a auzit,/ S-a-ntrebat nedumerit/ Şi uimit Constantinescu:/ Oare este Păunescu?” (Mihai Constantinescu)
„Încep cu dl Matincă Costea, pe care îl felicit pentru atmosfera pe care o creează în deschiderea dezbaterilor noastre, iar despre dl Marafet, din cele ascultate, am simţit şi am remarcat în versurile d-lui o dinamică, un balans între modern şi tradiţional. Reiau ideea unei abundenţe a metaforelor. Dacă de regulă, prin abundenţă se înţelege de-a valma, am remarcat o înşiruire armonioasă. Această trecere de la modern la tradiţional este nota de originalitate, ceea ce îl defineşte ca poet naţional. Dintre multele figuri de stil, mi-a rămas acel Zanfir Ilie care umblă cu Dunărea legată de piciorul drept. După părerea mea, d-lui este un poet al pământului, al rădăcinilor stelare.” (Viorel Dodan)
„Referitor la dl Matincă, d-lui demonstrează că merită titlul de maestru al culturii râmnicene. Lectorului de astăzi îi adresez câteva cuvinte: conţinutul poeziilor sale aminteşte de Costică Marafet de la Societatea ,,Doina”, din Clubul Tineretului, din perioada ’91 – ’93, dar a rămas tot un tânăr poet talentat, doar ochelarii au apărut în plus. Recitarea unei poezii aminteşte de A. Păunescu şi Ion Caramitru.” (Mihai Doina)
„Pot să spun că dl Constantin Marafet este gustat de cititori. Poezia dânsului este pe placul cititorilor, o poezie curată, bioenergizantă pentru cititor, fiind vorba de un motor, care este iubirea, ce mişcă orice cititor şi ceea ce place este descrierea femeii. Poezia fără femeie, nu este poezie. Dl Constantin Marafet este un compozitor al muzicii feminine şi un interpret al melodiei femeii în poezie. Dl Marafet nu imită, el trăieşte poezia faţă de femeie, muza de inspiraţie, pe care reuşeşte să o transmită cititorului. Îi recomand o prezenţă mai densă în cadrul Cenaclului literar-artistic ,,Alexandru Sihleanu”, să nu uite că cititorul îl adoră.” (Adrian Câmpeanu, preş. CRS)
Muzica a fost cea care a încheiat şedinţa, invitatul special Manea Agheană şi chitara sa a cules aplauze binemeritate.
Trebuie înserat aici, evenimentul din 17 septembrie, de la Jitia, unde Dumitru Hangu a lansat, în satul natal, cartea ,,Bucur Ciobanul, legende, locuri de taină, drumuri, poteci prin munţii Buzăului şi Vrancei”, eveniment îngemănat cu sărbătorirea a 50 de ani de la prima ediţie a Festivalului Folcloric, Poiana Negari, şi 62 de ani de la înfiinţarea formaţiei ,,Brâul de la Jitia”, cunoscută în ţară şi peste hotare, continuatoare a ,,Chindiei” boierului Menelaş Chircu. Au primit diplome de excelenţă dansatorii din toate generaţiile, inclusiv, prin urmaşi, cei plecaţi pe alte plaiuri. Momentul aniversar a fost organizat de primărie, chiar în incinta primăriei, într-o „regie”, demnă de laudă, a dlui primar Ion Păun şi unde Constantin Marafet a avut ocazia să-şi arate măiestria artistică la acordeon.
Sâmbătă, 23 septembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Matincă Costea. Vă aşteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share