Cenaclul Alexandru Sihleanu – 29 Iulie 2017


DORUL, COMPENSAŢIE A ZBORULUI DAT DE DIVINITATE FIINŢEI UMANE

Sâmbătă, 29 iulie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, pentru îmblânzirea spiritelor, susţinut de acelaşi „tânăr şi ferice” Matincă Costea (Co-stea), pe un monolog de Alexandru Nol, „Un plocon pentru plocon”, un monolog de Viorel Burlacu, „Educaţiune” şi un cuplet de Matincă Costea, „Nu mă-nsor”, şi… aplauze. Cu ocazia zilei Imnului Naţional, Matincă Costea a interpretat câte un catren din cele cinci imnuri ale ţării noastre.
A continuat, cu muzică, invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, care şi-a serbat în Cenaclu „Alexandru Sihleanu”, ziua de naştere. Mulţi ani fericiţi, alături de cei dragi!
A urmat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, cu o cronică de întâmpinare a cărţii „Priveliştile scribului”, autor Aurel Sibiceanu, „Între ieri, naşterea, azi, ajungerea, şi mâine devenirea, umbra lui Dumnezeu îmi calcă pe cuvinte” şi câteva proze scurteumoristice, sub titlul „Plaudite cives”. Vasile Ghinea nu este la prima abatere de acest gen, de aceea asistenţa are cuvântului.
Muzica invitatului special, Manea Agheană şi chitara sa, a relaxat atmosfera, cu melodii romantice.
„Îi mulţumec dlui Matincă şi îi doresc multă sănătate, că putere de muncă are. Îi mulţumesc dlui Agheană şi cu ocazia zilei de naştere îi doresc sănătate, la mulţi ani! Pentru România, ziua de 29 iulie, este o zi importantă, ziua Imnului Naţional. Consider că trebuia să începem ziua, cu intonarea Imnului Naţional. Imnul Naţional s-a cântat pentru prima dată pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, când Pavel Zăgănescu a primit tricolorul în semn în semn de recunoştinţă faţă de revoluţia paşoptistă, la care a luat şi d-lui parte. Apreciez calitatea şi talentul dlui Vasile Ghinea în prezentarea unei cronici la cartea lui Aurel Sibiceanu, ,,Priveliştile scribului”. Pentru aceasta, nu este atât de uşor, trebuie, pe lângă tema respectivă, să faci paralelisme, trebuie documentare. Nu este la prima cronică, se vede talentul, spiritul de observator și cel analitic. Proza scurtă foarte interesantă şi din punctul meu de vedere, poate fi scrisă uşor, dar numai cu talent. Mulţumesc celor trei pentru atmosferă.” (Costică Drîstaru)
„Apreciez prezentarea şi nu în ultimul rând critica, la cel mai înalt nivel. Foarte rar avem ocazia să participăm la astfel de evenimente. De ziua lui Agheană muzică şi divertisment. Proza scurtă foarte bună şi să mai vină. (Lui Manea Agheană) – Cu chitara, faţă-n faţă,/ Iată cum l-ajută anii/ Îi urez succes în viaţă,/ Să-l inunde… gologanii! (Preş. UCR) – Azi Câmpeanu dă cu spada,/ Iar la şah îşi mută tura./Dispărut de la Cenaclu/ Şi-a trimis… caricatura.” (Dumitru Hangu)
„În ceea ce priveşte divertismentul prezentat de dl Matincă Costea, m-aş opri asupra primului monolog în care autorul caută să prezinte câteva vicii personalului din sănătate, pe care ni le-a prezentat într-o formă umoristică, dar atunci când eşti în situaţia de a fi pacient, este tragic. Dacă înainte se foloseau ca dar alimente, astăzi banul este elementul principal. Aceste vicii au fost şi vor mai fi. Să trăiască şi să ne mai înveselească. Referitor la lectorul de serviciu, dl Vasile Ghinea, ca să poţi face cronica unei cărţi, cronică literară, trebuie să ai un anumit nivel de cultură, să deţii un bagaj de cunoştinţe în domeniu, să fii creator de artă, ceea ce lectorul de astăzi le posedă cu prisosinţă. Rolul criticului este acela de a scoate în evidenţă valoarea artistică a lucrării şi nu în ultimul rând, rolul de a facilita şi a aduce cât mai aproape de cititor lucrarea creatorului de a face să înţeleagă mesajul artistic. Fin observator al cotidianului, transformă unele situaţii sau întâmplări reale în povestiri cu valoare artistică. ,,Ascuns după lentile fumurii,/ Că e un filosof, n-ai bănui./ Aş crede eu, că mai degrabă,/ Filosofia-i stă în barbă.” Dl Manea Agheană ne-a prezentat câteva cântece vesele şi melancolice, care au trezit sentimente de nostalgie.” (Stela Miloş)
​„Dl Matincă e un cocon,/ Recită fără plocon/ Şi chiar de nu s-a însurat,/ A rămas un brav bărbat. (Noutate la Cenaclul Alexandru Sihleanu) – La Cenaclu alt sistem,/ Poezie la chitară,/ Ghinea, Manea în tandem,/ Pe vreme caniculară; La mulţi ani, dragă Agheană,/ Chiar dacă ne cânţi pe sprânceană,/ Ne-aduci multă bucurie,/ Domnul aşa să te ţie. Referitor la proza scurtă, mi-a plăcut foarte mult, pentru că are iz de comedie. Eu aş vrea o proză lungă, când citesc, ca să mi-ajungă. Sănătate, la toată lumea!” (Safta Leaută)
​„Ştiam că este poet, critic literar, am auzit că scrie şi aforisme, cineva spunea inteligente, astăzi a dovedit că este şi scriitor de proză scurtă, este şi sculptor, cam multe pe capul unui om.” (Mihai Doina)
„Fiindcă suntem astăzi mai mulţi decât prevede legea, o să spun câteva cuvinte în versuri. ,,Cu el începe-orice şedinţă,/ Cu monologuri şi cuplete,/ Dar aş dori, de-i cu putinţă,/ Să-şi facă rost de nişte plete; Ca să intri în Cenaclu,/ Nu-ţi trebuie şperaclu,/ Nici lui Vasile Ghinea şpagă,/ Doar slova să-i fie dragă.” (Pentru dlAgheană) – Am ridicat dintr-o sprânceană/ Tot ascultându-l pe Agheană,/ Cel care azi, de ziua lui,/ A dat culoare vinului…” (Pentru dl Ghinea) – Dl Ghinea azi e lector,/ De serviciu, cum se face,/ Cu a sa alură de director,/ Filosofia-n barbă-i zace. (Pentru Imnul Naţional) – Azi, Imnul nostru Naţional/ A-mplinit nişte ani mulţi,/ Nu este trist sau pasional,/ Dar e o mândrie să-l asculţi!” (Viorel Dodan)
„Locul din imediata vecinătate a lectorului, înhămat la delectarea colegilor de breaslă, are privilegiile lui. Cu toată întârzierea, cu scuzele de rigoare, audierea paginilor trei și patru au fost suficiente pentru a revedea, după o pauză de participare la Cenaclul literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, omul Vasile Ghinea, în toată pleiada de exprimări: aplecat asupra unei pronunții clare, apăsate, cu întreruperi, răbdătoare, când vreun glas cameral se pornește a avea preocupări în afara ședinței… În rare ocazii, fiindcă scriitorul este un artist închis între rândurile creațiilor, am avut privilegiul să fiu martorul emoțiilor sale profunde, până la lacrimi uneori, când, povestind despre oameni pentru care stima sa a atins cote maxime, Mircea Homescu, nu singurul, ocupând în glandele lacrimale cel puțin un strop, a devenit, din ,,taurul” furtunos, știut, un om de o sensibilitate neobișnuită. Așadar, sufletul călător al ,,fratelui Vasile”, printre stări febrile, a avut câteva reacții, nu știu dacă le-a sesizat cineva, la citarea și comentariile critice, expuse cu blândețea unui fiu ,,abandonat” prea devreme de cei ce l-au adus pe lume, din și pe marginea poeziei ,,Rozariu”. Piciorul drept a prins o cadență de doină la cuvântul mamă, un ritm ostășesc la vocabula tată, însoțite de un tremur de glas rupt din baierile sufletului ,,orfan” rătăcitor prin sine.” (Călin Sorin)
„În ceea ce privește prima parte a lecturii, autorul face o analiză detaliată a textului, scoțând în evidență mai ales aspectele spirituale ale celui care, înainte de toate, este destinat să scrie sub zodia propriei credințe, pe care și-o metamorfozează/ esențializează în poezie. În cea de-a doua parte, domnul Vasile Ghinea ne prezintă patru proze scurte, cu rădăcini reale în viața de zi cu zi, exemplificând fapte mai puțin plăcute pentru unii dintre cei prezenți în sală, pentru alții însă, acestea constituind un bun prilej de amuzament. Felicit autorul și-i urez să aibă parte de inspirație, putere de muncă și valuri de cerneală, atât pe tărâmul criticii literare, dar și pe cel al prozei sau poeziei.” (Laurenţiu Selegian)
„Ziua de astăzi este o zi cu iz de sărbătoare. Nu putem avea decât laude la adresa celor ce au fost, astăzi, numiţi ca lectori. Dl Matincă este un artist care înfrumuseţează şedinţele Cenaclului literar-artistic. Dlui Manea Agheană, pentru că este ziua d-lui, îi urez ,,La mulţi ani”, îi mulţumim pentru prestaţie. Cele citite de lectorul de serviciu, dl Vasile Ghinea, toate felicitările, pentru cronica literară minunată şi pentru prezentarea unor proze scurte, care au fost foarte interesante, întrucât se dovedeşte că se pricepe și la umor.” (Valeria Popa)
„Orice cronicar, orice critic, orice lector al unei cărţi, poate fi considerat un călător şi un explorator. Orice carte constituie un univers recreat de autor. Ce-am mai remarcat din lectura cronicii, ca autorul răpit de gândurile şi ideile celui care semnează cartea, este ameninţat de pericolul de a se pierde în acest labirint al ideilor. Deci, să nu ne răpească valul. Lectorul nu a fost luat de val, e un semn bun. ,,Ascultând ca la miracol,/ Moldoveanul la spectacol,/ Auzindu-te pe tine,/ Îţi dă sigur, foarte ghine.” (Lui Dumitru Hangu) – Cu a harului mărime,/ Că eşti iar la înălţime,/ Mi-ai dat azi, din nou motiv,/ Să scriu la superlativ.” (Mihai Constantinescu)
„Vasile Ghinea rămâne un nume emblematic, la capitolul cronică literară. Ne-a demonstrat, cu prisosinţă şi astăzi, în limitele acelorași valenţe cunoscute.” (Matincă Costea)
„Ca de obicei, dl Matincă ne-a încântat cu talentul său actoricesc. ,,Domnul doctor e vestit,/ Tratamentul ţi-a găsit./ Însă este şi el om,/ Ești ,,bine” de-i dai plocon.” Lectorul de serviciu, dl Vasile Ghinea, care ca-n totdeauna, pune degetul pe rană, când e vorba de cronică. În ce priveşte acele bucăţi de proză umoristică, mi-au plăcut şi chiar aş dori să ascult şi altele.” (Nicolae Constantinescu)
„(Celor trei magnifici) – Trei magnifici la Cenaclu,/ Au găsit plăcerii leacu’./ Glume, cântec, proză scurtă/ Te încântă şi ascultă.” (Georgeta Iuga)
„Am audiat o lucrare de critică literară, cu un nume amplu: ,,Între ieri, naşterea, azi, ajungerea şi mâine devenirea, umbra lui Dumnezeu îmi calcă pe cuvinte.”, care se referă la cartea lui Aurel Sibiceanu – Priveliştile scribului. Autorul, Vasile Ghinea, consemnează în lucrarea sa, precum că poemele din această carte sunt romantice, eu urmărind cele patru pagini ale lucrării, în care autorul a cuprins multe versuri din cartea respectivă, găsesc că, ţinând cont de versul alb, care predomină în poezia lui Aurel Sibiceanu, aş completa că este un amestec, romantism inclus în postmodernism. Ţinând cont de tema abordată în versuri şi inspirată din Cartea Sfântă, relaţia om-divinitate, teluric şi celest. Ţinând cont de vocabularul divers, elevat, plin de neologisme, amestecat cu arhaisme, poezia lui Aurel Sibiceanu este valoroasă. Deduc că această carte este structurată sub nişte nume generice, ,,Iazuri”, în care sunt cuprinse opt poeme, în care predomină sentimentul de iubire pentru fiinţa iubită. Lucrarea de critică literară este o lucrare bună, dar găsesc că citatele din cartea prezentată sunt prea multe. Proza scurtă, lecturată astăzi, face aluzie, cu mult umor, la viaţa urbană, administraţie şi nu numai. Îi felicit pe cei doi protagonişti, Matincă şi Agheană, d-lor care au un bogat repertoriu în domeniu, să ţină cont, ca măcar o piesă să fie dedicată zilei pe care o sărbătorim în Cenaclul literar-artistic.” (Aneta Pioară)
Totul s-a încheiat cu muzica invitatului special, Manea Agheană şi chitara sa, cu preponderenţă patriotică.
Începând cu joi, 03 august, ora 11:00, şedinţele Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” vor fi închinate derulării proiectului „Scriitori râmniceni”,ediţia 2017, în cadrul „Zilelor Râmnicului Sărat.” Vor fi lansate următoarele cărţi: „Baladă pentru cântec mut”, autoare Valeria Popa, „Icar, extazul zborului şi al iubirii”, autor Traian Gh. Cristea, şi „Cu suflet de pădure”, autor Vasile Doru Georgescu. Vă aşteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share