Cenaclul Alexandru Sihleanu – 15 August 2017


UN MARATON LITERAR PENTRU ZILELE RÂMNICULUI SĂRAT

Marţi, 15 aug, ultima zi a unui „maraton literar” numit „Scriitori râmniceni”, aflat la a noua ediţie şi dedicat Zilelor Municipiului Râmnicu Sărat. Cenaclul literar-artistic „Alexandru Sihleanu” a închinat şedinţele lansărilor de carte. Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a cunoscut febra acestui gen de manifestări.
​Moderatorul evenimentului, scriitorul şi editorul Constantin Marafet: „Bună ziua! În ziua Sf. Maria, astăzi, vom încerca să lansăm o carte bine venită pentru Râmnicu Sărat și sper să avem sprijinul dvs, să continuăm ceea ce ne-am propus. Până când vom reuşi să ne aşezăm permiteţi-mi să distribui nr. 10 din ,,Glas râmnicean”. ,,Râmnicul îşi scrie istoria” are multe carenţe, dar este un început de istorie: grădiniţe, şcoli gimnaziale, licee. Vom continua până când fiecare şcoală, fiecare instituţie va avea istoria sa, scrisă de dvs. Citesc de pe coperta a patra: ,,După o idee rămân urme şi umbre netimbrate. E nevoie de un timp cu braţe lungi către trecut şi prezent, pentru timbrarea şi trimiterea către imaginarii cititori ai viitorimii, momente din viaţa comunităţii noastre. Atunci, în secunda în care ideea s-a înălţat din dinamismul unei dorinţe fireşti de cunoaştere, am ştiut că nu va fi uşor şi că doar calitatea acelora care acced cu încredere la idee va fi definitorie.” Şi am avut dreptate. Fără autorii din acestă primă carte, ideea ar fi fost ucisă şi înmormântată într-o frunză cu nuanţe de gri, din toamna anului 2016. Dacă locuitorii vremelnici ai unui oraş înfrăţit cu destinul înfăptuiesc cu dragoste istoria urbei, de ce nu ar putea chiar ei să-şi scrie istoria? Cine o cunoaşte mai bine ca ei?! Vor creşte oare copaci în această pădure ca apoi să devină un proiect comunitar la care să contribuie râmnicenii, an de an, până la nesfârşit, cu adieri înmiresmate de aduceri aminte? Această rupere de pagini ca prim înscris conţine filele neterminate din „viaţa” şcolilor râmnicene. Continuăm aventura memoriei colective până se va contura istoria în întregime a fiecărei şcoli. Aşa o să procedăm cu fiecare instituţie, edificiu, stradă, loc, şi fântânile care aşteaptă apa de băut să le umple adâncimile, până aducem trecutul în prezent, ca mai apoi fereastra prezentului să devină o cronică în paginile publicaţiei ,,Glas râmnicean». Aceasta a fost ideea noastră principală. Unde în vara anului trecut, împreună cu dna Vîlcu, am pus la cale acest proiect, deschis oricui vrea să scrie, coloana principală a acestui ziar să fie istoria. Se pare că am reuşit deocamdată. Despre şcoli s-a scris şi se va scrie. Dorim să trecem şi datorită dvs. care se află în această carte, ca autori. Mai găsiţi şi un fel de istorioare despre străzi, despre inchisoare, despre un erou al Râmnicului. Demersul nostru va fi pentru cel puţin zece ani. Coordonatorii acestui prim volum sunt Luminiţa Răileanu şi Gina Nechifor, de la care am primit un sprijin. Îmi fac o datorie de onoare de a înmâna diploma ,,Alexandru Oproescu” dlui Ştefan Torcărescu, pentru contribuţia la dezvoltarea culturii râmnicene. Se acordă diploma ,,Alexandru Oproescu” dlui Vasile Ghinea, dnelor Doina Cristea, Frăsina Ursică, Georgiana Virginia Stroe, Antoaneta Marinescu, Adriana Plugaru, Răileanu Luminiţa, dlui Baciu Florentin. Ne aflăm la a treia carte pe care a scos-o acest grup. O rog pe dna Gina Nechifor să ne spună câteva cuvinte.”
Gina Nechifor: „Am venit să vă spun o poveste. Întâlnirea cu dl Traian Cristea a fost benefică. În cei patru ani, din 2012, au apărut cărţi de poveşti pentru copii. Anul trecut, a venit dl Constantin Marafet cu o idee despre ceea ce înseamnă istoria acestui oraş, viaţa acestui oraş. Meritul nu ne aparţine numai nouă. Toţi cei care ne-au sprijinit, de la Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, Centrul Centrul Florica Cristoforeanu, le mulţumim.”
Constantin Marafet: „Cea mai importantă comoară din oraşul nostru sunt oamenii, cărora le mulţumim. Dna Luminiţa Răileanu, vă rog!”
Luminiţa Răileanu: „Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţă. Aşa cum spune dl Marafet, oamenii sunt comoara locului. Citesc din ,,Argument”: ,,A pornit ca o idee de parteneriat între două şcoli: Şcoala Gimnazială nr. 6 şi Şcoala Gimnazială „Vasile Cristoforeanu”. S-au alăturat parteneri din toate unităţile de învăţământ din oraş, începând cu grădiniţele, până la licee. Sprijin a oferit şi Ed. Rafet, Biblioteca Municipală şi Muzeul Municipal. (…) Pe parcursul derulării proiectului a fost editat lunar ziarul „Glas râmnicean”, în paginile căruia au fost publicate majoritatea materialelor din această carte. Ediţia de anul acesta a proiectului se finalizează cu această carte – „Râmnicul îşi scrie istoria” – vol. I. Pentru anii următori se intenţionează, cu ajutorul dvs., continuarea acestui demers, unic în istoria urbei noastre, ce doreşte să aducă în atenţia râmnicenilor fapte din trecutul comunităţii. Menţionăm că ideea facerii cărţilor şi a ziarului aparţine scriitorului Constantin Marafet. (…).”
Constantin Marafet: „Salut prezenţa în sală a dlui primar şi a dlui viceprimar, îi rog să ne spună câteva cuvinte despre nebunia noastră şi vă mulţumim.”
Sorin Cîrjan: „Înainte de toate, „La mulţi ani!” Ori de câte ori am ocazia, vreau să vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi pentru cultură. Sunteţi în tranşee. Această normală activitate să nu se piardă. Oamenii vor asfalt. Mi-e teamă ca ceea ce faceţi dvs. să nu se transmită şi la cei pe care îi educaţi. Desigur, glumesc. Îmi doresc să fiţi plini de viaţă, să puteţi duce această muncă. Acolo unde sunt colective eterogene, să nu apară şi orgolii. Să puteţi avea imaginaţie. Vă mulţumesc!”
Constantin Marafet: „Dle viceprimar, dacă vreţi să ne spuneţi câteva cuvinte.”
Ştefan Torcărescu: „Bună ziua! Sunt din nou în mijlocul dvs. Luna august este luna culturii, în jurul datei de 15 August. Am fost în mijlocul dvs. cu ocazia lansărilor de carte. Am misiunea de a acorda câte o diplomă de recunoştinţă, semnată de dl primar Sorin Cîrjan, celor care s-au implicat: Constantin Marafet, Violeta Vîlcu, Luminiţa Răileanu, Gina Nechifor, Matincă Costea, Cornelia Ionescu Ciurumelea, Ecaterina Chifu, Viorel Dodan, Sorin Călin, Vasile Ghinea, Dumitru Hangu, Valeria Popa, Vasile Doru Georgescu, Traian Cristea. Vă mulţumesc, că existaţi! Vă dorim mult succes şi inspiraţie!”
Constantin Marafet: „Asta da surpriză! În program avem trecută lectură de autor, dar înainte avem un ,,zapis” de la dl Traian Cristea, transmis prin dl Costică Dîrstaru, celei care a urmărit realizarea proiectului „Scriitori râmniceni”, managerul Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu”, Violeta Vîlcu.”
Violeta Vîlcu: „Vă mulţumesc! A fost o lună plină de evenimente culturale şi îi felicit pe cei care au lansat cărţi şi o felicit pe conducătoarea Clubului Femina, dna dr. Lucreţia Dedulescu. Vă felicit pe toţi care v-aţi implicat în realizarea proiectelor culturale, dlui primar şi dlui viceprimar pentru sprijinul financiar. Mai avem câteva persoane pe lângă cele cărora le-am acordat diplome, care merită recunoștința noastră a tuturor. Centrul Cultural să fie locul unde veţi putea să vă întâlniţi oricând.”
Constantin Marafet: „Dau cuvântul dnei Mioara Bahna.”
Mioara Bahna: „Eu nu vreau să fac lectură. Vă spun „La mulţi ani!” Vreau să vă mulţumesc pentru atmosfera pe care am găsit-o de câţiva ani la Râmnicu Sărat. Dl Constantin Marafet este un nume cunoscut în lumea culturală, în ţară. Cartea aceasta, „Înălţimea frigului” pe care a publicat-o recent la Ed. Pim este foarte frumoasă, nu pentru că i-am făcut eu prefaţa. Este un obiect bibliofil. (A citit din prefaţa cărţii.) Este cea mai valoroasă carte pe care a scris-o.”
Constantin Marafet a recitat din lirica volumului „Înălţimea frigului”. A urmat lectură publică: Vasile Ghinea, a recitat din volumul „Lacrima din ochiul singurătăţii”, Valeria Popa, „Aş vrea să fiu ca floarea roşie de mac”, Dumitru Hangu, „Chemarea lui Bucur”. Un moment muzical, popular, Cântă cucu-n Bucovina, cu Ayana. Un alt moment muzical, folk, cu „nepoatele” lui Constantin Marafet, Delia şi Anya. Lectura publică a continuat cu Matincă Costea, din vol. „Înţepături utile”, cupletul „Sus, Costică”, Constantin Marafet a recitat din vol. „Înălţimea frigului”, Viorel Dodan, din vol. „Tresărire de lumină”, a recitat „Amintiri”, Cornelia Ionescu Ciurumelea din vol. „Excentrica sinucidere”, a recitat poezia „Smuls din infernul tăcerii…”, Ecaterina Chifu a citit un fragment din „Orfeu pentru eternitate” („Să fac un documentar despre adoratorii lui Ra”), Sorin Călin, a vorbit despre iniţiativa ,,Şcoala Populară de artă” şi a făcut o mărturisire: „Speranţa mea este să continui demersul inițial ce a dat naștere seriei de articole ,,De Rîmnic, de bine!”, să reuşim să repatriem publicaţiile apărute în oraş și în parte din arealul fostului județ Rîmnicu Sărat, aici la Biblioteca oraşului.”
Constantin Marafet: „Dau cuvântul dlui prof. Liviu Nicolae.”
Liviu Nicolae: „Volumul „Râmnicul îşi scrie istoria”, face parte dintr-o serie de două-trei volume similare referitoare la oraşul nostru. Este, trebuie să recunoaştem, o lucrare de mare anvergură şi, totodată de o mare întindere şi respiraţie epică. Este o activitate complexă de cercetare, de adunare a materialului faptic, de aşezare apoi în pagină şi, în final, realizarea editorială a cărţii pe care o vedem acum. Grupul de coordonatori ai acestei lucrări de informare culturală şi de ordin ştiinţific, de complexitate, ca un roman fluviu, este compus din dnele luminiţa Răileanu şi Gina Nechifor. De asemenea, trebuie menţionată şi contribuţia cu totul remarcabilă a redactorilor de materiale informative din varii domenii de activitate, care au pus la dispoziţia colectivului de coordonare (Răileanu, Nechifor, Marafet) datele necesare pentru apariţia vol. I, structurat patru capitole: 1) Râmnicu Sărat – prezentare generală , 2)Eroi şi locuri, 3)Unităţi şcolare – istorie, 4) Străzi şi… locuri şi… oamenii lor.”
Constantin Marafet: „Pentru dvs. cântă Manea Agheană.”
Manea Agheană: „Bună ziua! La Fereastra ta, de Iuliu Merca şi o melodie de Vali Sterian.”
Constantin Marafet: „Pe data de 2 sept. vor fi acordate premiile la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară „Titel Constantinescu” în număr de 12. Vor fi prezenţi scriitori de pe întreg teritoriul României. Odată cu acordarea acestor premii, Râmnicu Sărat, va deveni pentru o zi, capitala culturii româneşti. Vă aşteptăm cu drag!”

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share