Căruța cu virgule – Cronică retardată (adică întârziată) de film


V-ați întrebat vreodată ce legătură e între filmul AVATAR și MOROMEȚII? Nici io! Până acuma, când ăștia de la HBO reiau obsesiv filmul ăsta. De AVATAR e vorba, nu de MOROMEȚII… Dincolo de efectele speciale și avantgardiste la vremea lor, dincolo de faptul că a fost un deschizător de drumuri al epocii 3D, AVATAR e plin de parabole, de mesaje cu substrat etic, moral… și spectaculos. Știți povestea, nu mai insist!
La un moment dat, invadatorii umani ajung distrug HOMETREE (Copacul-Casă) al civilizației albastre N’avi. Acel copac în jurul căruia gravitează toată acea civilizație, este esența existenței ei și de care se leagă toate emoțiile, amintirile și identitatea ei. Distrugerea acelui copac înseamnă prăbușirea însăși a lumii, un atac la identitatea acelui popor, care trăia într-o deplină comuniune cu toate ființele vii care populau acea planetă….
Episodul tăierii salcâmului din MOROMEȚII are cam aceeași semnificație pentru acțiunea romanului. Prin tăierea salcâmului, Moromete este conștient că se va încheia o lume, vor dispărea acele amintiri și emoții pe care acel salcâm le-a vegheat timp de mulți ani, în curtea lui. Precum în Moromeții, și Copacul-Casă se căznește să se agațe de cer cu crengile lui, în încercarea de a rămâne la locul său, însă sfârșește căzând maiestuos și tragic în același timp…
Despre AVATAR spre poate spune că prezintă o parabolă a distrugerii identității unui popor, atacându-l în profunzimea spiritualității lui, distrugându-i coloana sa vertebrală și întreg eșafodajul de emoții, sentimente și spiritualitate pe care-l are de-a lungul existenței sale. Să treci cu buldozerul peste casa omului, să-i arunci în aer toate credințele, să dai foc tuturor speranțelor sale, aducându-l la deznădejde și disperare, asta pare să fie realitatea zilelor noastre. ,,Civilizarea” cu forța, alienarea și ducerea în derizoriu a sistemului de valori al unui popor, cultivarea dezbinării și distrugerea coeziunii și a conștiinței colective, a sentimentului apartenenței la acel ,,acasă”. Cred că fiecare dintre noi avem în minte sau în curțile copilăriilor noastre câte un astfel de Copac-Casă, un ,,axis mundi” al existenței noastre ca individ.
Probabil că n-am fost destul de coerent în exprimarea ideilor, iar alăturarea celor două simboluri poate părea cel puțin nepotrivită, dar mi-a fulgerat asta prin cap și am vrut să vă spun și vouă care e ,,ocupațiunea mea mintală” la ora asta…

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share