Cenaclul Alexandru Sihleanu – 1 Iulie 2017


INDIFERENT DE LUNGIME, DRUMURILE NOASTRE SUNT ROTUNDE

Sâmbătă, 1 iulie, deschiderea şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, la cafeaua literară, din lipsă Matincă Costea, a căzut pe umerii invitatului special Manea Agheană şi chitara sa, care a fost „mană cerească”, ca în exodul biblic, pentru un moment neprevăzut, crearea unei atmosfere specifice, îmblânzirea spiritelor. S-a achitat cu brio de sarcină, deşi efortul a fost suplimentar, ca durată şi prioritate.Şedinţa a debutat cu imnul Cenaclului „Flacăra”.
​A continuat lectorul de serviciu, Aneta Pioară, cu un fragment dintr-un viitor roman, intitulat, deocamdată, „Antoaneta” şi un amplu articol despre viaţa şi activitatea actorului şi regizorului Aristide Demetriade (n. 10 iulie 1872, satul Valea Ratei, com. Murgeşti, jud. Buzău – d. 21 februarie 1930, Bucureşti), a copilărit în casa de peste șosea de actualul Cămin Cultural din Dumitrești, unde a locuit familia sa, tatăl său (Arhile Demetriade) fiind arendașul unei moșii. Dna Aneta Pioară scrie poezie, teatru, roman. Putem aprecia tenacitatea, ambiţia, am putea spune, de a dovedi celor din jur că este o persoană înzestrată şi că poate susţine cât mai multe genuri literare. Astăzi, prin fragmentul de roman prezentat, dovedeşte o anume ştiinţă de a susţine firul epic şi timpurile verbale ale acţiunii, pe mai multe planuri. Ceea ce trebuie să mai revadă este lexicul dialogurilor, pentru a susţine la aceeaşi tensiune atmosfera romanului. Are o bilă albă pentru munca de promovare a personalităţilor artistice locale.
​A urmat invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, care a creat un moment muzical ţinând cont de preferinţele celor prezenţi.
Printre cei absenţi, dl Dumitru Hangu este absent motivat, plecat să reprezinte Râmnicu Sărat, împreună cu Mirela Grigore, la Festivalul Naţional de Umor (epigramă şi caricatură), de la Buşteni, ediţia a XX-a. Rămâne de văzut, cu ce premiu se întorc.
„În legătură cu dna lector de serviciu, din partea mea, felicitări pentru îndrăzneala de a aduce în actualitate personalitatea marelui om, regizorul şi actorul Aristide Demetriade, când în aceste vremuri, să zic de restrişte, personalităţile artistice sunt marginalizate de cei mai mulţi, ,,cu pana frânt’m. În legătură cu fragmentul de roman, dna prezintă un roman autobiografic. Aici este copilăria autoarei şi felicitări pentru alegerea subiectului legat de oraşul nostru, Râmnicu Sărat.” (Mioara Zaharia)
„Am audiat, cu multă atenţie şi interes, atât pe dl Agheană, pe care îl felicit că a reuşit, ca întotdeauna, să ne descreţească frunţile, să creeze atmosferă. Este întotdeauna binevenit printre noi şi aşa cum s-a exprimat şi V. Ghinea este o mană cerească. Este prestaţia unui cântăreţ şi d-lui o face cu mult profesionalism. Astfel şedinţele devin mai plăcute, mai incitante, mai destinse. În ceea ce ne-a citit dna Aneta Pioară am descoperit originea de râmnicean. Ceea ce este important, este altceva: este maniera de a aborda un subiect, o temă, o manieră elegantă şi eficientă. Este ceva solid care rezistă. O manieră modernă, elegantă, mai aminteşte şi de o atmosferă dickensiană şi aminteşte de G. Călinescu, ,,Bietul Ioanide”, ,,Cartea nunţii”. Chiar şi numele personajelor sunt bine alese. Remarc şi ancorarea în istoria postbelică, a evenimentelor care s-au petrecut în al doilea deceniu după război. Este un roman de atmosferă. Aș mai vrea să adaug despre faptul că d-ei vede aceste întâmplări din perspectiva ludicului. Mă gândeam la Mihail Sebastian, la ,,Jocul de-a vacanţa”. Arta naraţiunii, aici, putem spune mai mult despre raportul narator-autor-personaj, ca un lanţ trofic. Şi felul cum povesteşte este odihnitor. Cred că este pe drumul bun. Articolul despre Aristide Demetriade este un gest patriotic, lăudabil. În acest spaţiu, pe care îl cultivă, s-au născut unele personalităţi: Grigore Gheba, Victor Frunză. Evocarea acestor personalităţi vin să întregească imaginea spirituală a Râmnicului Sărat, de aceea zic că ar fi de continuat, să mai scrie.” (Mihai Constantinescu)
„În primul rând, felicitări dlui Agheană care ne încântă de fiecare dată. La ceea ce a citit dna Pioară, zis, un început de roman, cred că ar fi foarte atrăgător pentru că ne place să ştim câte ceva din viaţa altora şi îi dorim succes. Referitor la pamfletul prezentat, aş avea un singur răspuns: la vot să fim atenţi pe cine punem ştampila.” (Valeria Popa)
„Astăzi, chiar dacă lipseşte dl Matincă, cu inegalabilul d-lui umor, sedinţa Cenaclului literar-artistic ,,Alexandru Sihleanu” a început cu vocea dlui Agheană în armonii sublime. Legat de momentul dlui Agheană: ,,Să vii mereu, mereu să vii,/ Isonul iarăşi să ne ţii,/ Mă simt, când te aud, divin,/ Cu glasul tău duios şi lin./ Doar când aud a ta chitară,/ Uit de căldura de afară”. Mă refer la acel articol, chiar dacă a început cu fragmentul de roman, în care am ascultat, cu interes, crâmpeie din viaţa actorului şi regizorului Aristide Demetriade. Legat de fragmentul de roman, este interesantă viaţa copilei Antoaneta, care este lipsită de jucăriile din copilărie, fiind un copil lipsit de copilărie. Aştept cu interes continuarea.” (Nicolae Constantinescu)
„Apreciez prestaţia dlui Agheană şi remarc modul de interpretare instrumental şi vocal, şi îl felicit. Felicit şi pe lectorul de serviciu pentru tenacitatea şi ambiţia d-ei de a scrie, de a prezenta lucruri noi şi incitante.” (George Anghel)
„Ne lipseşte dl Costea, mulţumiri dlui Agheană pentru repertoriul deosebit, de astăzi, iar dnei Pioară felicitări pentru măiestria cu care zugrăveşte personaje şi expune situaţii, într-un stil clar şi concis, imaginate sau trăite. Acţiunea se desfăşoară pe două planuri, expunând în antiteză, trecut şi prezent. Ca un laudaţio, aş vrea să remarc onorabilul gest de evocare a personalităţilor de cultură şi artă din ţinutul natal. Felicitări şi o aşteptăm să continue romanul.” (Georgeta Iuga)
„Operele dnei Aneta Pioară au depăşit de mult zona Râmnicului Sărat. Este un autor apărut mai târziu, ca vârstă, pe scena creaţiilor literare. Ea vine în forţă, operele sale au o acţiune dinamică, o intrigă palpitantă, plină de suspans, un deznodământ optimist. Ne-a prezentat un fragment dintr-un viitor roman, cu titlul posibil ,,Antoaneta”. Titlul sugerează parcurgerea evoluţiei personajului principal. Încă din expoziţiune, prezentarea succintă a unor personaje ne-a dus cu gândul la una din poeziile lui M. Eminescu, ,,Ai noştri tineri”. Foloseşte un limbaj artistic expresiv, încărcat de figuri de stil şi imagini artistice. Ca mod de expunere foloseşte naraţiunea, în principal, împletită cu descrieri portret şi descrieri ale locurilor unde se petrece acţiunea şi dialogul, observând relaţionarea şi atitudinea autorului faţă de personaje.Descoperim din fragmentul citat că acţiunea este plasată la Râmnicu Sărat şi împrejurimi. Timpul acţiunii… autoarea ne poartă în anumite timpuri istorice (1918, 1955), ceea ce reiese din relatarea unor fapte şi întâmplări, gen Marin Preda. Acţiunea se desfăşoară pe mai multe planuri narative. Genul romanului tinde să fie roman istorico-social, dar dacă se urmăreşte evoluţia personajului Antoaneta, poate avea şi o tentă psihologică. Referitor la articolul prezentat, Aneta Pioară este un scriitor prolific, abordează cu succes toate genurile literare: epic, liric şi dramatic, iar acum vine în faţa auditorului cu o încercare de monografie a actorului şi regizorului Aristide Demetriade, căreia îmi permit să îi dau un sfat: să cerceteze viaţa şi activitatea acestei personalităţi şi să scrie o carte.” (Floarea Stănescu)
„Propun dnei Aneta Pioară să întreprindă demersurile necesare, cu insistenţă, pe lângă factorii abilitaţi locali, până la rezolvarea ridicării unui bust simbolic, în com. Dumitreşti. Mai apreciez prezenţa dlui Matincă în rolul omului invizibil, pe care l-a interpretat cu măiestria specifică, proprie D-sale. Dlui Agheană îi recomand să stea mai mult pe lângă bustul poetului Adrian Păunescu, să împrumute din frumuseţea glasului păunescian şi să ne susţină un moment A. Păunescu.” (Adrian Câmpeanu).
Finalul a aparţinut invitatului special Manea Agheană şi chitara sa, care a încântat asistenţa cu melodii romantice şi nostalgice, şi chiar cu… „Marşul”.
Sâmbătă, 8 iulie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Mioara Zaharia. Vă aşteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share