Pe urmele… Facebook-ului – Agop


Delicatese. Ți se umple gura de apă, motoarele senzațiilor gustative merg în gol și prima înghițitură în sec face stomacul să tresară.
Cu atât m-am ales din reclama unui stand sugerat pentru o eventuală călătorie alternativă…. Închipuirile debordează când subiectele fotografice ascund acel mister al obiectelor neclare, ar putea fi caviar, ciocolată, ar putea fi licori exotice, prăjituri din cele mai dulci. Gogoși pudrate, scrumite un picuț, ambalate în cel mai rafinat limbaj al sticlei. În cel mai delicat limbaj lingual. În cel mai precis limbaj istoric. În cel mai parșiv…. Povestea cea mai bună, știrbită de o bucată din partea autorului ce-l voi dezvălui mai târziu, se derulează cinematografic, n-am avut încă onoarea romanului de origine, când un negustor, nu cel din titlu, încununează un obiect straniu în vremea când interpretarea pe viu era încă o certitudine și nu o fonogramă de ceară, cu proprietăți și unicități ciupite din toate colțurile lumii. Sărmanul Ismail, bucătar de babord după această năstrușnicie, înghițise gazelul ca pe un dar de la sultan, de la Allah interferat între nedumerirea lui și glasul plagiator al inventicii lui Edison, de peste mări și țări, bine că nu se tocmise precupețul cu gândul de-un Stradivarius, sosise minunea, jongleria circărească de-a se auzi cuvinte atunci când numeni nu cuvântă.
1530. Un an de obișnuit în cutia cu giuvaieruri criminale, bătăile la fundul copiilor obraznici – o practică vieneză la modă, o lecție puțin sau deloc luată în considerația mătăniilor înșirate de mâinile magnificului, strălucitului, legiuitorului dreptei și unicei forme de conduită: turbanul. De supărare da, ar fi băut și Ștefan cel Mare o cafea, nu doar Soliman, și-ar fi turnat răzeși cu patimă, dar nu-i răsărise o așa dorință, altfel, în cortul de campanie ar fi luat o pauză pentru aromele etiopiene, poate s-ar fi întreținut cu Mahomed sau oricare dintre turcaleții ce se temeau de sabia moldoveanului, ar fi dat chiar la pace: o tonă de boabe semipreparate și jumătate de zahăr. Într-un astfel de context, Roxelana, naratoare notorie, mai mult de-o noapte în iatac n-avea cum spera, în toamna aceea Suleiman era la câteva mii de kilometri depărtare de mirosul îmbătător, sperând la confort sporit anticipat la porțile valsului.
Aranjament de cinci stele. Nu-ți convin cărțile de la Bookfest, ia de-aci carabelaian avedis, armeneasca de curte, ticluită după rețetar strămoșesc, coaptă, măcinată, pusă cu pipeta la final, cu caimac furat lui 66 de grade și musai servită bărbătește înaintea partenerei de pat. Nea Florescu este hoț de mirări, birjar de clienți șfichiuiți cu duhul savoarei a două continente: de răsărit și de apus. Un umflător de baloane roșii, un scamator ce pune în joben zaț și scoate genealogii ale arborelui de Kaffa. După știința unora, transhumanța bobului verde are loc odată cu geneza marelui Soliman, finele secolului XV, iar destrămarea Armeniei se petrece sub ochii celui de-al XVI-lea veac, mira-m-aș ca dughenarul din Damasc să fi intrat în grațiile împărțitorului de viață și dreptul la zeamă amăruie. Dar indulgența mea momentană, luată totuși de reducere la absurd, are un martor credibil. Tatăl, Garabet și fiul, Avedis sunt singurii scăpați cu viață din calea iataganelor prin 1915 din toată sămânța de neam. În România a găsit prilejul să schimbe domeniile de aventură comerciale, din momirea mușteriilor cu blănuri, covoare și coloniale, acolo unde naturalețea vânzării unei piei de curcă era nealterată, a pornit brusc spre dulciuri, năut, a păstrat colonialele, spre aduceri aminte, și nu s-a sfiit să se alăture celor 40 de frați cafegii spre a nu sparge tiparele. De netăgăduit, faci ce-ți place oriunde, dar cu precădere acolo unde te naști. Și dacă tradiția de acasă avea continuitate pe linia infuziei la ibric, Garabet n-ar fi lăudat moațele de pe gherghef și pielea argăsită, și-ar fi folosit secretul cu cel mai mare folos…. Dar pe cine păcălesc eu…?

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share