Pe urmele.. Facebook-ului – Chieje


Una este să crezi și alta să fii.
Această credință păguboasă face rău oricui, mai ales nouă, numiți în zece feluri, niciunul mulțumitor vreodată, un gând nătâng despre puteri nebănuite, o obârșie multiplă, o limbă încâlcită prin toate labirinturile națiilor de contact. Mă uit la citatul folosit în apărarea titlului unui articol, trimisul Facebook-ului, de pe site-ul ,,Secretul cunoașterii”, ,,1867, The Times scria despre români: Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii. Am avut și noi coloană vertebrală cândva.”, și mă minunez de asemenea naivitate a unuia dintre ,,filozofii” noștri cei mai mari, Țuțea. Vinovată este această scornire, blocaj cerebral pe o idee fixă, un vis de întâietate născut în bordeie, cu privirea spre stele prin găurile din acoperiș, sau ce-o fi fost acela. Impardonabilă formulare, oricâtă iubire de glie…: ,,O căruţă de ţărani a ţinut în şah imperii. Țăranii noștri vor sfârși în viața după viață, imperiile se vor sfârși în moartea după moarte. Îngerii vor purta ie, demonii imperiilor vor purta doliu…” Cât mai rămâne până la derapaj? Un pas. În acel an, vestitul ziar londonez avea oarece interes, fusese sigur impulsionat să-l capete, unui om de viță nobilă nu i se putea aronda mai puțin de o țară cu năzuințe mărețe: declararea indepentenței, unirea tuturor românilor și recunoașterea apartenenței la popoarele cele mai civilizate ale lumii. Toate aceste îmbărbătări cu ajutor extern au răbufnit mult mai târziu, când, de la credințele pământene la cele dumnezeiești este cale ușoară, găsind punctul de joncțiune s-a putut jongla în universul intern lejer.
Mi-am dorit o părere fermă, așa cum o cere autorul textului intitulat ,,Corneliu Zelea Codreanu, fost terorist creștin”, Marius Chivu, a Tatianei Niculescu, la un soi de recenzie a cărții ,,Mistica rugăciunii și a revolverului”, un nu cert unui criminal feroce, un nu mentalității că numai unii au dreptul să trăiască și au voie de la forțe încă necertificate cu acte să taie în carnea oricui li se năzare. Sadism și barbarie, tocmai ce n-aveam nevoie pentru ,,purificarea” și trecerea în barca celor cu ștaif, fragmentul demonstrativ, după perorările în van, este un clasic de primitivism, așa cum a fost tolerat, încurajat și practicat de cei ce se doreau a deveni parte în elita națională, studenții, măcelărind un ins, nu contează cine, putea fi ultima spiță de nenorocit, în spital, ciuruindu-l cu gloanțe, pornind ritualuri africane, dans-muzică, în jurul cadavrului. Dacă acesta este creștinismul arondat teroristului, atunci va trebui să inventăm altul, cel de față este întinat, murdar, plin de sânge, începând cu…. Ideea criminalității este aceeași, război sau nu, omorul are același rezultat: un om lipsit de viață. (A se ponta că nu țara este miza în sine.)
Penurie de subiecte, nimic incitant zilele acestea, dacă n-ar fi câte o pată pamfletară marca Dodan, ar crăpa platforma de ciudă. Cu sirenele noastre ce amintesc apocalipsa ce nu mai vine și baiazidisme abia se mai ține-ntr-un fir de ață cest Face…. Și să doarmă liniștit Viorel, dacă Roaită n-a reușit să-l scoată din inerție, Erdogan sigur n-o să-l transforme-n rob, după cum am văzut într-o reclamă, la robinet curge deja apă otrăvită cu ce-a mai rămas fier din conducte. Fiindcă treaba cu fântânile este rezolvată, rămâne o singură problemă spinoasă: cum dăm foc patriei fără să știe și să acționeze Dan M.?

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share