Pe urmele… Facebook-ului – Suflete… pierdute

Poate vom înțelege într-o zi că excesul de voință dăunează de cele mai multe ori vieții.
Lumea nu s-a întors pe dos fiindcă n-am citit până azi nimic din ale lui Radu Gyr, un fost tânăr, aidoma altora ce au înțeles câtă putere pot avea cuvintele și n-au ezitat să creadă în beneficiile lor. În noianul de întâmplări aiurea de la 1900 încoace, oricât ați încerca să-i puneți într-o categorie acțiunile vă veți alege cu un eșec. Anticomunist? Bănuiesc că nu. Legionar? Nu sunt convins întrutotul. Religios? Mă-ndoiesc. Las deoparte poezia, încerc să iau omul așa cum este descris, chiar dintr-o singură privire aruncată unei fotografii unde este echipat militar alături de alți cavaleri ai dreptății. Făcând o paralelă cu o altă ipostază a anilor interbelici de ,,glorie” a civilizației române, pe Lipscaniul de altădată, înclin să cred că românii erau la fel, aceleași griji stomacale le mânau pașii către cumpărături, aceeași nevoie de promenadă îi făcea trecători decenți unul pe lângă altul, același ortodoxism le vorbea despre Dumnezeu. De ce uniformă, de ce o mișcare structurată ostășește pentru a ține valori banale la nivelul bunului simț? Mi-e că doar pentru simpla constatare din urmă, că masele au nevoie de o îndrumare a cuiva, de aroma vorbelor, de magia ce le servește iluzia mântuirii în lumea de apoi. Radu Gyr le-a oferit acel strop de alcool cu care să se târâie prin închisori până la ultima speranță de noroc. Dar și înainte.
Avea să vină vremea științei pe înțelesul tuturor, desprinsă de misticism și miraj inexplicabil, bătaia pe locul Mântuitorului încetând în clipa în care comunicarea globală a situat un oarecare pe același palier cu particula din care este construit universul. Din momentul acela cuvintele și-au pierdut sensul biblic, a fost suficient un experiment ultra costisitor pentru a înțelege că materia conștientă există atât timp cât se mișcă. Constatare pertinentă dacă stăm să judecăm fără a pica în păcatul de a pune energiile disipate pe picior de egalitate cu obiectul emitent, una este căldura indisolubil legată de procesul interacțiunii și alta corpurile în sine. Acest amestec nefericit de religie și știință, de duhuri și energii, căutat cu obstinație duce în aceeași fundătură: ceva trebuie să fie. Și nu este. Sir Brian Edward Cox o spune cu cea mai dezarmantă deznădejde: ,,Dar acum poate demonstra că oamenii nu sunt făcuţi din nimic altceva decât din atomi care dispar odată cu moartea lor.” Subiectul demonstrator este chiar mașinăria Large Hadron Collider, celebrul accelerator de fărâme de particule. S-a uscat celula-n tine, n-o mai resuscitează nicio gaură neagră.
Duh, fantomă, stihie, suflete rătăcitoare după încetarea funcționării – închipuiri. Cum sunt și punctele adunate sub tutela unui soare minion și pe cale de răcire de la 40 de ani lumină distanță. Ba șapte, ba trei, ori viabile sau ne, cu apă, fără apă, rotindu-se, stând de fason cu o singură față către patronul sistemului. Dați-mi voie să rămân sceptic. În toate privințele, chiar dacă această descoperire rezolvă o problemă majoră, misterul înțepenirii Lunii în jurul axei proprii și dezminte teoria aducerii ei de extrapământeni, când abia poți arunca un ochi pe Marte după apă, care-i vecină de gard și încă n-ai elucidat enigma Nibiru, planeta fantomă, o nouă invenție de a ucide omenirea cu pană nostradamusiană, nu văd cum mai poți cuteza să te aventurezi la asemenea presupuneri halucinante. Mai ales când îmbărbătarea pălește în fața calculelor matematice proprii descoperitorilor: la o viteză de 61.500 km per oră, epopeea galactică a lui Voyager 1 s-ar termina peste 700.000 de ani. Până atunci Trappist-ul va fi….
Terra este o întâmplare fericită, deseori prea mare pentru cuprinderea înțelegerii concepției ei. Divizată în tablouri chimice din ce în ce complicate misterul teritoriului pământean devine un vis descifrabil nicicând. Aceeași nedumerire în privința noastră.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share