Pe urmele… Facebook-ului – Educaţie sexuală


Am rămas uimit, deși nu trebuia să mă gândesc că un om ca Arcuș poate fi uitat cu ușurința trecătorilor de rând. Jos și sus, trup și suflet se bucură de darul minunat de a vă fi reamintit încă o dată chipul șmecheros, plin de ,,nu, serios?”.
Dintre toate momentele, cel ce se derulează în închipuirile mele are drept cadru camera micuță, cât pentru un pat, un dulap până la buric, un scaun între ele, el singur privind la televizor și o carte pe care o răsfoia. Da, domnul Lăzăroiu citea. Un obicei devenit astăzi o degradare socială pentru oricine este prins în vizorul tăntălăilor ce fac în aste timpuri legea trend-urilor. Dar să știți că uneori arătatul cu degetul și derâderea în care sunt luați cei mici, până la cei mari au, în inconștiența lor, o sămânță de noimă, căci a da minților tale ,,credința”, să-i spunem pe șleau infatuare, că doar ceea ce faci tu este întocmai cu ce își doresc ceilalți lasă loc…. Interpretare este prea puțin spus, impresia mea rămânând în zona populară a observațiilor că ,,prea multă carte tâmpește”, dar ține de superficialitatea privirii în ansamblu a fenomenului. Explicit, mă refer la armonizarea învățăturilor cu deciziile de mai târziu, poate și de ce unii sunt mai potriviți ca alții să le ia.
Vă spun drept, caut o metodă, de când mă știu, să-mi iasă multe lucruri lesne. N-am găsit-o. Și de fiecare dată simt că aș da cu mine de pământ de cât de neascultătoare îmi sunt membrele, ochii, glasul și mintea. S-a dovedit însă că au fost și situații în care gândurile trecute s-au potrivit cu faptele viitoare. Tentația duce aceste întâmplări spre coincidență, dar ține și de un raționament apropiat de subconștient, acolo unde creierul și-a rezervat un drept aparte, de-a pune lucruri cap la cap fără permisiunea ta de acces. De preferat o astfel de viziune unora care ba-s dumnezeiești, ba ezoterice, venite de nicăieri. Un ins cu cap pe umeri n-ar accepta nicicum ultima parte. Poate nici prima.
Relația conținutului cu antetul articolului v-o dezvălui îndată. Inițial mi-am notat ,,patinoar și sensul desfăcut al titlului” ca să nu uit ce aveam să spun, cum însă sclipirile de moment apar și dispar, am pierdut sensul puternic pe întortocheatele drumuri între bucătărie și dormitor, bașca un spectacol la care am fost protagonist, o repetiție cu cântec și o injurie televizorului, și am rămas doar cu câteva fărâme de legături ce au prins un alt contur, mai ales că noile luări de contact cu realitatea imediată mi-au adus confirmări potrivite cu superficialitate. Spuneam patinoar, aveam în gând patine, oraș lipsit odinioară de posibilitatea de a oferi această graseiere pe gheață copiilor lui, ziceam defavorizare, educație precară, diferită la fată și băiat. Și de aici am urcat în sfera adulților, cei care văd viața diferit și iau, de asemenea, hotărâri diferite și… păguboase. Dar apartenența la o conformație fiziologică este doar un aspect al distorsionărilor cerebrale, i se alătură cu succes nepotrivirea și confuzia.
Societatea este un organism și această suprapunere pare să funcționeze aidoma tuturor celor vii: ia naștere, se dezvoltă, procreează, se șubrezește și încetează a mai fi într-o zi. Exemplul cel mai bun suntem noi românii celor 150 ultimi ani, am născut regalitatea, am dus-o până la octogenarism, fătarăm comunismul și ca un copil bolnav ce-a fost l-am trimis în sunet de mitralieră la groapă. Tânărului navigant în mileniul trei îi mai dau….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share