Pe urmele… Facebook-ului – Ghivent

LOS ANGELES, CA – APRIL 15: A jet comes in for landing at Los Angeles International Airport (LAX) on April 15, 2008 in Los Angeles, California. With skyrocketing fuel prices and a weak economy, US airlines are turning to mergers which could ultimately lead to higher fares through reduced flights and increased market power. US carriers emerged from a five-year slump in 2006 but with $35 billion in losses. In the latest merger move to save profits, Delta Air Lines Inc will buy Northwest Airlines Corp for more than $3 billion, creating the world’s biggest airline. Recent profit challenges to the industry have lead to the shutdown of ATA, Skybus, and Aloha Airlines as well as bankruptcy for Frontier Airlines. (Photo by David McNew/Getty Images)


Tragediile se țin lanț de capul nostru prin grija unora de a nu pune capăt unei catastrofe înflorite în mințile celui ce s-a hotărât să le aștearnă pe hârtie cândva, la ceasul la care nădejdea proprie luase sfârșit.
Doar un ins bolnav putea vedea atâta josnicie și mârșăvie la semeni, deopotrivă cu natura ce i-a creat. Da’ unii o fac cu ,,bună intenție”, distrându-se de minune când văd perpelindu-se în chinuri groaznice un vai de mama lui, alții nu mai pot de mândrie după un pistol pus în piept și-un discurs de vitejie de doar câteva secunde, iar cel din urmă, eroul, martirul, salvatorul slugilor lui… visează pe lumea cealaltă, împrăștiat în fleici perpelite de trinitrotoluen, la…
Nimic, acesta este adevărul, deoarece carnea-duh arde oricum în cazanul cu smoală a lui Sarsailă, evaporând orice semn de ființă, ori individul are parte de o degradare naturală, la ,,foc mic” în țărâna din care a fost zămislit. Vedeți așadar relevanța de necombătut a povestirii biblice, științifică? Nu se referă la pământul-material de construcție umană, ci la pământul-particulă, moleculă vie, parte în compusul organic. De aceea mulți încă mai sapă la temelia acestui miracol, sperând să găsească formula optimă pentru a deveni dumnezei, dar escavările experimentale nu țin numai de aflarea perfecțiunii, unele se îndreaptă tocmai în direcția opusă, căutând erori….
Ce alte explicații or mai trebui când evidența a constat clar că Titanicul, cât a fost el de semeț și grandios, a devenit fosilă marină, biodegradabilă, parte integrantă a solului din care ,,domnii” l-au asamblat? Că a fost incendiu la sala cazanelor, când?, nu precizează ,,mișcareaderezistență.ro”, că nava era declarată indestructibilă, țin doar de un trecut infatuat, ispitit de grandoarea furnicii de a-și ridica mușuroiul până la cer. Și de-acolo?
Pentru a pune încă un pai peste focul din articolul trecut, sunt asigurat că percepțiile mele nu sunt mai departe de ale specialiștilor, în cazul transoceanicului că nu te poți lua la trântă cu aisbergul oricât de intangibil ai lăsa să se creadă, în cel al plecatului peste mile și yarzi că odată dus, mintea n-o să mai revină acasă. Ai mai putea accepta oare? Decizia ta este vădit pusă în balanță alături de argumentele de rupere și marasmul unui trai expat de huzur, că doar n-oi accepta o hazna ordinară în detrimentul unui lux, monoton, dar liniștitor, undeva în fundul pământului, trebuie să existe un avantaj care să te facă să uiți țâța de la care ai supt…. De ce este oare nevoie de cercetare științifică pentru asemenea relevanțe la mintea copilului? Probabil tot pentru acești treziți mai mereu în spațiul sufletesc gol al celui fără de țară, în sălașul instabilității decizionale, în căutare permanentă de personalitate, de nume, de poziție socială…. Să mai fii și matur, aproape de nivelul maxim de înțelepciune…. Dan Stoica, prieten căpătat prin perindarea altor amici în lumea rarefiată a creierelor luminate, urmărit de mine o vreme pentru curiozitatea de a mai fi găsit unul ce pune un titlu și apoi bate câmpii în fel personal, a preluat și comentat scurt un articol despre studiul asupra comportamentului celor migrați la returnare, a neregăsirii sociale în vechiul spațiu, chiar în situația de a fi fost doar o detașare temporară de servici în condiții mai sărace decât precedenta. Atașarea ținea de greșeala de a fi gândit că este același român în noul spațiu de coabitare, recunoscută cu prima ocazie, dar neînsușită ca lecție pentru păreri viitoare pertinente. De aceea, ca și bunul meu profesor Radu Bătăturescu, tinde să vadă ,,petrecerile” politice din țară doar din unghiul ce l-a determinat să aleagă soiul de trai actual, doar pe baza unor informații, cuvinte, tălmăcite pe placul vechii percepții sau pe fondul asigurărilor celor câțiva furnizori de date la cald că doar unii au dreptate, iar ceilalți sunt o masă oarbă, adormită cerebral cu promisiuni deșarte.
Vrăjile politice au mreje puternice de care fiecare este prins la un moment dat, le înnoadă propriilor nemulțumiri și plutesc cu ele la nesfârșit. Când se risipesc, fiindcă energiile se mai și disipă până la a deveni nimic, te trezești a fi persoana care refuză orice joc pus la comun, orice costrângere, un tip supus relativității supreme, un egal al tuturor. Abia atunci vei face abstracție de Iohannis, Dragnea, Băsescu și alți imaginați…. Ei!, în momentul când veți pricepe că un președinte, eroare fatală social, nu este rege și viceversa, veți fi devenit în sfârșit români.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share