Ora de muzică 272


În comentariile lui Dan Manciulea există în vreo două rânduri încurajarea de a traduce tot acest material și a i-l trimite lui Sting. Însăși cutezanța unui astfel de gând tremură carnea pe mine, darămite….
Poate sunt eu mai sensibil și m-aș scăpa în pantaloni de emoție, dar bine nu le-o fi fost celor de la Fattouch. Hazem Nassreddine părea că visează, stând undeva în dreapta lui Sting la probe, apoi față în față cu Dominic, Rhani și ceilalți nu putea să-l lase indiferent. Aproape uiți că unde te-ai născut este prăpăd, că speranțele pentru a deveni medic stomatolog sunt incerte, că mulți văd în tine nu un muzician, ci un azilant, un refugiat de care mai întâi ți se face milă și mai apoi îi apreciezi calitățile de muzician. Și le uiți cu siguranță când unul dintre artiștii de talie internațională încurajează, exclamă numai superlative, este cu sufletul acolo, lângă tine. Și a fost peste tot unde era nevoie. Sora țiteristului Hazem, Razan, a avut aceleași trăiri, poate mai puternice, fiindcă în timpul înregistrărilor tensiunea crește, căutând finalul, cel care te scoate din ,,cușca leilor”, și nu vă doresc să vedeți mimica facială de dincolo de geamul-filtru fonic, să simțiți ca un tăiș fiecare mușchi crispat și semnele că ,,A fost bine, dar mai tragem o dată.”. O astfel de tensiune a fost în camera de mixare până când Sting a sărit de pe scaun, a mers lângă Razan și au început să cânte împreună, el mai retras, pentru a-i fi sprijin. Și a ieșit bine. Iar când toate au fost gata Sting a dansat în mijlocul lor și chiar a lăcrimat. Că doar artist este și el.
Aș fi savuraf CV-ul lui Marion Enăchescu, în lipsa lui momentană vă reproduc date despre activitatea ei din afara grupului. Ce-am găsit. Violonistă, de origine românească, foarte apreciată în comunitatea repatriaților voluntar în Germania. Dezvăluirea vine pe filiera unui articol despre Zilele Culturale din Nurnberg ale anului 2007, ,,Solidaritatea între noi, germanii”, unde Marion, la 17 ani, interpreta într-o zi de 4 Mai, alături de Lydia Hammersbacher la pian Concertul pentru vioară în C-Dur al lui Dmitri Kabalewsks și Sonata în C minor, Brahms. Iată un model de cultură și o aplecare către toți ai comunității, născuți sau nu pe tărâmurile vechilor teutoni, Marion este nepoată de șvab născut în Târgu Mureș, obiceiuri ce par înțepenite într-o epocă apusă hăt, dar nelăsate să se piardă. Încă. Dacă aș pricepe germana v-aș spune cu exactitate despre conținutul altui text, așa că improvizez cu translate-ul defectuos, dezastruos, căci pe-asta nemțească a făcut-o mai praf ca pe cea anglicană. Marion este produsul noii școli de muzică din Nurnberg, reînființată în 1993, 2007 fiind anul opt de studiu pentru vioară, instrument principal, cu o practică de cel puțin două ore pe zi și cursuri dar și repetiții cu orchestra școlară, cu examene bianuale, toate pentru a obține o bursă la una dintre facultățile nemțești. Și se cere muncă și precizie. Dovadă că nemții, așa reci cum sunt, nu se sfiesc să-și implice cetățenii în orice fel de activitate este postul voluntar al lui Marion la biroul unei candidate locale la primărie, unde adună date, vorbește cu cetățenii și încearcă să le ofere nu promisiuni, ci certitudini. Când s-o-ntâmpla și la noi?
Păreri de rău pentru puținătatea informațiilor. Atât Sting, cât și Fattouch au avut parte de colaborarea și parteneriatul unui tip special, ultimul muzician dintre cei ai albumului 57th & 9th, percuționist al Fattouch-ului, dar cu o carieră interesantă de desenator de benzi desenate, Arabiche Comics, un luptător pe hârtie cu ororile războaielor arabe, născut în 1975 în aceeași Sirie nebună, fotograf, ilustrator și creator a două filme de scurt metraj, animate pe același subiect, în 2008. Salam al Hassan trăiește în Berlin, deși blogul său spune de Dubai. Gata!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share