Ora de muzică 266


Stau amestecate în mine sute de ,,împărtășanii”, sute de schimburi faptice cărora adesea încerc să le fac loc în logica unei vieți ce-și are sens la naștere, unul ambiguu, și-l pierde imediat cum privirea ia calea întunecării.
În felul în care mi-am ferit fiica de lucrurile neplăcute ale acestui trai, până la urmă sortit anonimatului, așa am fost și eu retras aspectelor de joasă speță, terifiante, inutile, ce țineau de ultima înfățișare a celui ce-a fost și este pregătit să nu mai fie. Au dat totuși buzna în memoria mea câteva momente înfiorătoare, cel mai recent hotărându-mă să nu mă las privit ca o păpușă cârpită de un croitoraș neîndemânatic, plictisit și fără niciun mijloc decent de a-și face meseria ca la…. Văzând scalpul lui Covală, cum zicea bunică-mea când mă învăța să cos?, a!, bosolit cu rafie albastră (așa părea materialul, culoarea este certă), m-am umplut de indignare pentru modul în care țara asta crede că a evoluat, pentru superficialitatea care se înscrie inclusiv pe scoarța tegumentară a epitafului nespus, înmărmurit…. De aceea o să cer celor ce vor griji de mine la fine să mă lase neîntinat, neprofant, netâlhărit. Până la ultimul por.
Mi-a luat-o mintea pe miriști, nu puteam să trec de cuvântul experiență fără să adaug la vedere una personală ca liant la cele ale lui Sting. O examinare minuțioasă a tipului de percepție uzat de acest înțelept muzician scoate la iveală un comportament specific nobililor, elitist, un dozaj perfect și un program respectat la secundă, neabandonat oricare alte ,,îndatoriri” urgente ar cere tulburarea lui. Greu de dus, inutilă ierarhizare și conduită, dacă mă gândesc la discuția adhoc provocată de curiozitatea de a întreba un recent cunoscut cum se simte în piele de parlamentar și de ce ,,jocul” acesta după ,,un prag” stabilit de voi și nevoi închipuite, însă ,,boieru-i boier” din născare, educația princiară cultivată de propria sculptură sanguină n-are trebuință de școlire și practică, sinea-i definește gândul și dinamica. Și ce curs ar putea să te învețe să taci când altul vorbește, nu în România, să privești curios și admirativ când cineva urcă o rampă ori doar ,,freacă” trotuarul cu mâinile în vreun zbor acrobatic sau tactează cu talpa un ritm de acompaniere vocală, instrumentală? Cu ocazii de acest gen devii mai bogat, iar Sting are acest exercițiu, este un spectator model, atent, un observator și un culegător de nuanțe. Este la fel de firesc ca acest cumul să fie folosit în scop propriu, dar, după cum am tot constatat, altruist, conștient că alăturarea de el produce automat un beneficiu suplimentar celui adoptat ca partener. În limbaj autohton s-ar putea asemăna gestul nășitului la cununie, înnoirii prin botez și nu este de colea să te cheme puțin și Sting.
Româncă este și Marion Enăchescu, înscrisă într-un melanj etnic ce pare că este pe gustul nemților încă de la apariție, Fattouch Band, și nu numai, la comun s-au pus combinațiile de note specifice națiunilor reprezentative: siriană, chiliană și română. Ce aduce nou stilul? Bucuria exaltării interpretative și îndemnul ascultătorului de a părăsi inerția spre a purcede la dans. A se înțelege, deci, că Sting a fost într-o astfel de postură, iar alegerea de însoțire s-a bazat pe impresia puternică provocată de acești, de asemenea, tineri aspiranți la constelația nemuririi.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share