Pe urmele… Facebook-ului – Berlină

imageimage
Ce i-aș mai încinge…. De-ar avea efect tratamentul cu nuiaua, biciul și bâta, numai că din moment ce frica a ieșit din cutuma zilnică, oricât ai da în carnea lor, se simt precum vitele, nu simt nimic și nici nu-și pot închipui de ce-au luat-o pe coajă.
Ce n-aș da să cunosc limba asta pe dinafară, să nu-i greșesc o virgulă, un…. Ce-aveți fraților cu punctul ăsta, ce v-a făcut? V-o fi greu să-l așezați la final, B1tv.ro? Nu vă este suficient să citați o singură dată? De trei ori în 20 de rânduri? Să fi fost relevante. Devenind peste noapte prieten cu o foarte mică parte dintre scriitorii existenți, în bunătatea și empatia lor față de toți cei din breaslă, nu se sfiesc să placă și să dea ,,manifestul mai departe”, cel cu chip literar. Poeziile sunt la mare preț și o bună parte vin prin intermediul unei reviste de internet, Cervantes. Unora dintre voi vă parvin ,,minunile” creative ale multor îndrăzneți, oameni în toată firea, cu destui ani în spate și pare-se fără prea multă experiență în ale imaginatului unor meșteșugite cuvinte extrase unor stări cu adevărat mărețe. Nu puteam să nu leg subiectul repetetivității anterioare de o chestiune sâcâitoare la…. Cine s-a nimerit, fiindcă mijloacele mele electronice au o lene de circulație din satelit în satelit ce mă sperie în ultimul timp și nu mai vor să se clintească din rotița-desen de încărcare nicicum până la domnul ce mi-a atras atenția. Tot năduful așadar pe o doamnă, Manuela Cerasela Jerlăianu, aleasă la întâmplare. Eminescu este un bun model pentru o anumită tipologie de scriere, el este printre cei ce au perpetuat invenția ,,aceleași cuvinte pentru titlu și prima frază din articol sau primul vers”, sunt totuși 127 de ani de când genialul Mihai ne părăsi, iar formele exprimării pe hârtie au căpătat forme dintre cele mai diferite, s-au schimbat atâtea încât acest tipar este îngălbenit de patiana vremilor trecute și pare astăzi o copilărie. Unii pun numere, alții găsesc un nume undeva în internele compoziției, alții au renunțat pur și simplu la el.
Și cum mie îmi plac oamenii deștepți, în toate sensurile, bag seamă că cine se scoală din zori nu se poate totdeauna ștampila cu o asemenea calitate, geaba circuli pe jos dacă mințile visează autoturism de ultimă generație, în zadar mergi cu tramvaiul când te visezi pe linia de mare viteză de sub Canalul Mânecii. Așa că e o abureală de servit oricui mai crede că intelectualii de 80 de ani mai sunt buni de-o ciorbă grasă de găină de ogradă. Deschisesem filele în numele tuturor celor ce plimbă ursu’ prin subteranele metroului, prim miniștri, directori de bănci sau simplu medic, de-un păr ca al lui Enstein. Moșnegelul acela, clamat ca de renume, modest, anonim, a ridicat privirea spre orizont, scos la aer de scările rulante, probabil undeva la capăt de linie și a început să întrezărească soarele ascuns cândva după perdelele de beton ridicate la nivelul 10, 11 și să profețească cu bisturiurile istorice în mâna dreaptă. Cealaltă era ocupată să țină de coadă o capsulă de microfon. Domnul Leon Dănăilă lobotomisează mai nou creiere incompetente și corupte și are flash-uri regaliste, pe Cioloș îl vrea aghiotant de curte veche, iar pe Iohannis cocotă princiară. În fapt asta și sunt, aranjamentul sădit cândva în cetatea Cotrocenilor de BT avea acest iz de crăinicie sub coroană, doar că lipsa de pedigri nu putea transforma coniacul de import în sânge albastru și tresele de sergent de Cluj în stele de general. Da’ un neamț și-un franțuz, zău că-ți dau altă impresie. Mai puneți-mi și voi punct….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share