Pe urmele… Facebook-ului – Balada mârlăniei

image
Nebunia proaspătă reface ierarhiile: ia oameni, dac-or fi, și îi cațără în vârful dealului Feleacului de ochii lumii.
Sondajele de opinie au dat iama în politicieni, vin cu procente măricele pentru un ciupit de vărsat franțuzesc, pentru un elev silitor cu cravată roșie, schimbat din comandant de detașament în simplu pionier…. Vrăjeli eșantioanele astea și irelevante, o dovedesc câteva rânduri de alegeri trecute, când una era la ei și alta la biroul electoral central, dar concluzia de tras aduce cu sine o problemă spinoasă a societăților actuale: creșterea numărului de absolvenți la cele mai înalte praguri intelectuale și scăderea nivelului de cunoaștere pentru știința acumulată. Paradox și nu prea. Este clar, diplomele nu reflectă sub nicio formă cantitatea și calitatea informațiilor necesare practicării meseriei pentru care s-a făcut evaluarea sau strânsură de materie există, dar fără liantul discernerii și aplicabilității. De aceea nu ies bobii aruncați pe suprafețele televizoarelor, fiindcă ,,respectabilele” agenții de testare a orice li se cere își fac treaba pripit, neconform cu profesia și cu lehamite, mai bine zis cu orar fix încadrat în carieră.
Nu-ți scuipa în sân, nu blama și nu da cu piatra! Așa mentorat, așa discipol. Și ce ai semănat, culege! Dragul de poezie a cuprins poporul întreg, darul și harul lui Ovidiu, printr-o scăldă la 32 de grade, s-a osmozat cu sângele bunului român ieșit ca Neptun dintre alge și a nimerit taman acum la Radu Pietreanu. Nesfârșita-i slovă zice de jale, de dor, de nemulțumire… până la versul ,,Voi ați manelizat întreaga țară” și apoi ,,Ne-ați invadat și prin televizoare” m-a scos din pepeni. Deh, revoltă pe mine. Păi bine măi, nea Costele, cine dănțuia turceasca cu Leana și cine mai avea loc de extinsa Vacanță Mare pe ecrane? Și modelele astea, ,,Bețivi, droagați până în gât și peste”, ,,vagaboande”, ,,proști”, ,,cerșetori”, ,,violatori”, eu le-oi fi propagat, noi ăștia, dac-om fi ajuns tâmpiți, nu și din cauza voastră om fi?
V-ați fi așteptat să iau Samsung-ul lui Cojocaru și să-l arunc cu tot cu vorbe în toaleta țărănească, eu nu sunt însă responsabil cu educația tehnologică rurală și nici cu marketingul balcanic, n-am timp nici de alte mojicii și neputințe, cum foarte puțin mai iau în calcul lamentările unora pentru care comunismul încă mai bântuie pe la streașina casei ca o buhă aducătoare de nenorociri. Cea mai mare dintre ele, singura, este prăpădenia. Decesul. Și se poate muri în varii feluri. Unii sugerează un sfârșit de coșmar, cu întreg ansamblul de chinuri, dar practicate sub anestezie cu alcool, ceva cam ca pe la Brăila prin 1870, dacă aveai curaj să te așezi la una mică cu vreun scopit, adică om-neom, bărbat decăzut din drepturi prin retezare de organe genitale de bună voie. Alții ți-o vor spune pe de-a dreptul: ,,Cel mai bine este să crapi în somn.”. Să te culci și să nu te mai trezești…. Să îl vezi cu o seară înainte, să nu apuci să-l saluți și a doua zi să nu mai fie. Să nu aibă decât doi ani peste tine. Sau cu un an mai mic. Ori de doar 17 ani. Și să fii strigat de dimineață pentru micul dejun și…. Să mori în vis….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share