Cenaclul Alexandru Sihleanu – 1 Octombrie 2016

image

CÂND OMUL VREA, TREBUIE SĂ VREA ŞI DUMNEZEU

Sâmbătă, 01 octombrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment susţinut de Matincă Costea, pe un text de Nicu Vafiadis, „Basm din anul 2000”, un text propriu, „Mai bine circul pe jos”, şi un medalon muzical râmnicean, pentru variaţie. Talentul interpretativ şi creativ al dlui Matincă Costea a primit aplauze. Pentru variaţiune… să-şi mai exerseze vocea.
A urmat lectorul de serviciu, Aneta Pioară, cu un grupaj de poezii şi o piesă de teatru, „Licitaţia din vis”. Poeziile, se pare, că nu au formă. Am remarcat o poezie, cu o deosebită încărcătură patriotică, ceea ce îi aduce o bilă albă, dar pe linia poeţilor care au creat, de-a lungul timpului, poezii tematice despre patrie şi partid. Referitor la piesa de teatru, dna Pioară are un dezvoltat simţ de observaţie. Îşi alege subiectul din frământările societăţii contemporane: lipsa locurilor de muncă. Intenţia nu este rea. Personajele principale, calificate, cu studii superioare, fără copii, nu îşi găsesc un loc de muncă şi apelează la această formă, licitaţia, dar fără să se despartă de soţ. Apar, la această licitaţie, o serie de personaje exotice: Boccaccio, Van Gogh, Costache Giurgiuveanu, Veronica Micle, Eminescu, Maica Varvara de la Mînăstirea Văratic ş.a. Piesa nu este la prima lectură. Autoarea se străduieşte să susţină firul dramatic-comic, dar dialogurile nu se ridică la nivelul personajelor. Trebuie o atenţie în plus la realizarea dialogurilor.
„Piesa a mai fost prezentată, mult schimbată faţă de ultima citire. Mult mai consistentă, a mai umblat la personaje. Nu se cădea, în primul act, un dialog neconform cu statutul lor de intelectuali. Mai sunt câteva scăpări, folosirea datelor personale ale personajelor, mă refer la momentul licitaţiei. Par nişte date de tip şcoală, nu-şi au rostul prea multe date personale. Să evite pe viitor. Este bine ca acţiunea să curgă, personajele să-şi spună lucruri importante. Poezia este în stil clasic, cu subiect ţara, patriotism. Aş vrea mai mult de la cuvinte. La un moment discursul poetic devine banal.” (Sorin Călin)
„Dna Pioară este o fină observatoare a vieţii sociale cotidiene pe care o ilustrează în piesele sale. În primul act avem o familie, soţ şi soţie din societatea de astăzi, ca de obicei, n-au serviciu, n-au copii şi se gândesc să recurgă la ceva inacceptabil, organizarea unei licitaţii, să-şi vândă soţia. În actul al doilea, văd o paralelă între celelalte personaje, care apar în vis şi viaţa celor doi, care este în realitate. Datele personale arată societatea în care au trăit. Vine cu mici scăpări, este o piesă de teatru acceptabilă. Reprezintă starea societăţii noastre. Mi-a plăcut poezia patriotică pentru că identifică noţiunea de ţară cu mediul înconjurător.” (Stela Miloş)
„Piesa de teatru este un joc inteligent, finalizat cu momentul licitaţiei şi descrierea pesonalităţilor participante. Şi o epigramă: (Unui întreg) ,,Jumătatea mea bărbatu’,/ Teatru joc, dar joc cu altu’,/ Joc un rol şi rolu este/ Un alt el, altă poveste”. Poezia, pe care a prezentat-o astăzi dna Pioară, este o poezie de dor de ţară.” (Dumitru Hangu)
„Mi-a plăcut poezia dnei Pioară. Comparativ cu primul volum, unde apărea atâta trăire duioasă pentru natură, cu cât înaintăm în vârstă, apare decepţia şi decepţia apare şi în aceste poezii, iar metaforele se-nşiruie să sublinieze această degradare a fiinţei în valurile vieţii: ,,carnea de sânge; pădure de frunze”. Nu mai vede pădurea, ci numai o mulţime de frunze. Piesa ,,Licitaţia din vis” mi se pare o dramă a timpurilor noastre: drama disperării a tinerilor care nu găsesc o ieşire din această dramă economică în care se zbate ţara noastră. Poate că a abuzat de didacticism, dar vedem că şi acestea sunt necesare într-o societate care refuză informaţia culturală. Se preferă chestiunile facile, piese de teatru, cărţi facile. Dna Pioară ne aduce în prim plan personajele care sugerează ceva: Giurgiuveanu, avariţia, Eminescu, sărăcia. Este o consecinţă a faptului că nu ne respectăm marile valori culturale. Această piesă îmi place şi îi recomand să fie pusă în scenă.” (Ecaterina Speranţa Chifu)
„În poezie a îmbinat şi versul alb, cu versul clasic. Nu trebuie să ne înfocăm cu poezia în care este scris cuvântul patrie. Sunt rare poeziile care te ridică să porneşti la luptă. Nu ştiu unde să încadrez poezia d-ei. Este scrisă într-o zi ploioasă, cînd veneau cuvintele peste d-ei. Este foarte greu să scrii poezie albă. Piesa nu ştiu unde să o încadrez, la dramă, la comedie?! Este profund greşită. Termenul licitaţie implică. Cîştigătorul este cel care dă mai mult.” (Dan Mihail Zanfirescu)
„Poezia mi-a plăcut. Într-o poezie se vede pregnant sentimentul patriotic. Despre teatru, ar fi fost mai bine dacă autoarea se referea strict la acel vis şi ar fi scos partea de început. În general mi-a plăcut pentru idee. Şi o epigramă: Dumneaei are talent/ Şi vă spun e evident. Poezia se creează,/ Numai într-o zi ploioasă.” (Nicolae Constantinescu)
„În primul rând remarc talentul de actor al dlui Matincă Costea. Remarc şi actualitatea problemelor puse de dl Matincă. Unele merg şi astăzi. Audiind creaţia dnei Pioară, poezia, un titlu mi-a reţinut atenţia: ,,Fulgi de nimb”. Remarc bunele intenţii ale autoarei de a cânta patria, este salutară. La poezie remarc mai mult conţinutul ideatic. M-am gândit la acea pleiadă de poeţi care au cântat patria. Şi această poezie izvorăşte din aceste lecturi. Intenţia este foarte bună. La creaţia dramatică nu pot să-i contrazic pe cei care au vorbit. Licitaţia în vis este posibilă. Ca realizare, piesa are o construcţie bună. Personajele sunt bine construite. Trecerea de la realitate, la vis este plauzibilă. Piesa nu este chiar atât de rea. Poate că ar fi trebuit să meargă pe linia onirismului. O felicit pe dna Pioară pentru energia, entuziasmul de care dă dovadă. Să insiste mai mult la formă. ,,Gata cu melancolia,/ S-a sfârşit cu sărăcia/ Fiindcă astăzi s-a deschis/ „Licitaţia din vis” Îi urez mult succes! Îi recomand multă muncă şi calm.” (Mihail Constantinescu)
„Vreau să scot în evidenţă actualitatea monologului dlui Matincă Costea, având în vedere aniversarea a 600 de ani de la atestarea documentară a Râmnicului Sărat. Privind poezia lectorului de astăzi, nu mă voi opri decât asupra primei poezii în care autoarea încearcă o definiţie asupra denumirii de ţară, sub forma unui dialog imaginar, autoarea dă o definiţie extraordinară a ţării. Sunt versuri care vibrează de un profund patriotism şi care au o mare încărcătură emoţională. Piesa de teatru, ,,Licitaţia din vis”, abordează o temă de mare actualitate: situaţia ce frământă multe familii întemeiate în prezent. Opera literară surprinde o situaţie socială dintr-o familie de intelectuali, fără copii, familie săracă, permanent în căutarea unui loc de muncă, soţia nemaiputând suporta situaţia de întreţinută, deşi absolvenţi ai unor facultăţi, ambii soţi, nu au un vocabular elevat, ei vor să pară intelectuali, dar prin felul cum vorbesc, nu reiese, vor să pară altceva decât sunt. În actul al doilea se perindă pe scenă o serie de personaje luate din literatura clasică, licitaţia oprindu-se la cel cu bani, care de fapt exprimă realitatea. Aş sugera autoarei, ca termenii care scot în evidenţă trăsăturile de caracter ale personajelor şi care sugerează faptul că ele vor să pară altceva decât ceea ce sunt, să fie puşi în ghilimele. Deşi toate personajele sunt luate din lumea intelectualităţii, ele folosesc multe expresii populare, pe care aş sugera să fie înlocuite cu expresii literare: ,,acela care a fost; se întoarce acela, cu studii în domeniu”. A folosit mai multe didactalii, dar nu sunt lipsite de importanţă în contextul respectiv. Finalul reflectă faptul că sentimentul de iubire este predominant. Este o dramă socială. Creaţia literară implică multă trudă asupra acţiunii, asupra cuvântului şi a sensului cuvântului.” (Floarea Stănescu)
Sâmbătă, 08 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share