Ora de muzică 229

image

Cei bătrâni ar decreta război verbal artistului nostru, ocărându-l pentru necuviința de-a ieși ca ,,porcul” în văzul lumii.
Noutăți. Primul vers al piesei 3 din versiunile deluxe ale The Last Ship-ului, conține particula ,,piss”, probabil pentru a întări atmosfera în care navigatorii, aici modelul bărbatului încercat de toate greutățile, trăiesc zi de zi pe mare sau uscat depănându-și aventurile în spelunci, deversându-și urina când și când pe peretele din spatele uneia dintre ele. La noi, gestul este explicabil, obstacolul interpus având rolul atenuării eventualei stropiri proprii. Cele două întâmplări ale melodiei Hadaway au izul generalizării, în orice port ar acosta, un rătăcitor pe ape ar putea nimeri un escroc în genul lui Joe Dorsey care să-l tapeze de bani fără să îi mai înapoieze sau vreo fată ce a doua zi se poate declara însărcinată după doar o noapte de amor, desigur, tot pentru a atenta la punga marinarului. Bărbătește se și cântă, nu lipsesc nuanțele actoricești ale unor astfel de narări și nici spiritul irlandez din înșiruirile melodico-armonice, coautori ai piesei fiind Peter și Kathryn Tickell, Julian Sutton și Jo Lawry.
Cine să-l acuze de ieșirea din canoanele personalei interpretări? Doar nebunii. Un muzician atât de complex și iubitor nu putea rămâne în strânsoarea lui Police, și îi înțeleg abia acum ,,aroganța” de a se încrede în sine, nici în celelalte experimente definitiv, adăugând vârsta, unui ,,moșneag” îi stă bine cu poveștile lungi și pline de înțelepciune. Aș fi trăit degeaba fără aceste mici poezioare, mai serioase, mai glumețe…. Cam așa este și Jock the Singing Welder. Cântecul. După vezici incontinente, Sting propune un sudor cu aspirații de vedetă, nu pe vreo scenă, nu în baie, ci în cală, locul unde, solitar, printre perdele groase de fum, adjuvant pentru un ecou de cea mai fină calitate, neegalat, se produce cu masca pe figură. Când toate aceste condiții sunt îndeplinite și se aprind luminile oxiacetilenice, ,,regele” cântă cu glas de dumnezeu, lumea e la picioarele lui, stilurile le înșiră toate. Se întrupează în Elvis, Orbison, în ,,nenorocitul” de Tom Jones. ,,Ferea!” le spune semenilor de același gen, ,,Păziți-vă fiicele și mamele!”, căci el este cel care le va fura mințile, va deveni o stea în galeria rock a vestitei Hall of Fame. Textul are îndrăzneala de a aduce ,,arcul electric” din negura Olimpului, furat de Prometeu, partenerul lui Jock în această metalurgie sfântă. ,,Există un tron care așteaptă în fiecare Sâmbătă noaptea… În lumina oxiacetilenei”. Oare ce invenție urmează?
Mă așteptam mai puțin la acest episod cu număr cinci din lista suplimentară. Mi-a răscolit atâtea amintiri…. Se vorbește despre un ucenic, mândru tare că a părăsit școala la 14 ani, fericit că a primit în prima zi de muncă cea dintâi sarcină, dar…. Pe lista cu materiale necesare era ceea ce în expresiile române ar suna coclender sau o găleată cu curent electric. Testul suprem. Vai de pielea și fundul tânărului după ce magazionerul a dat citire depeșei hâtrilor angajați: o pereche de cârlige de urcat la cer, un pachet de găuri de cui și trei cutii cu vopsea tartan. Să nu mă întrebați cum i-a răspuns mamei despre întâia zi de lucru. Sky Hooks And Tartan Paint are în spate creația lui Jo, Peter, Kathryn, Sutton, Sting.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share