Ora de muzică 224

image
Ce tâmpenie! Să faci norme și să nu-ți ajute la nimic. Să nu poți spune cu precizie sau deloc dacă un recto tono este mai prețios decât oricare simfonie a 9-a. Și nu poți.
Duse-s legile firești. De la un punct înainte. Te poți trezi detronat de un puști cât ai bate din palme, ca apoi să faci foamea de fani până dezagregare artistică. Ori au pe ,,dracu” în ei, ori metodele după care învață sunt desprinse din raiul notelor muzicale. Și cum Yin-ul și Yang-ul universal coexistă într-un echilibru perfect, muzica are acest dar de a pune pe aceeași culme valori diferite după un singur criteriu: faci și tu ce fac eu? De râs și de plâns: interpreți de ,,Paganini” care nu știu să cânte corect ,,Melc, melc, codobelc”. Apucători de frânturi de meserie care peste zece, douăzeci de ani și-n vecii vecilor vor fi îndrumătorii omenirii.
Pe cuvânt, o asemenea istorie nu va fi trecută pe răboj. Un astfel de proces imitativ va fi de coș de gunoi. Vă veți convinge în curând, când nevoile televiziunilor și samsarilor de imagine vor fi devorat toate animalele de sacrificiu. Numai că o parte din misia mea este să interpun efuziunii de moment argumente puternice, solide, căi prin care acel punct terminus să poată fi iar și iar escaladat, mutat pe alte culmi, abordat cu toate cunoștințele și conștiința muzicală și nu numai, fiindcă procesul detașării de masă face apel la tot spectrul cerebral. Învățați copiii, prin urmare, adevărata poveste a cântecului.
Scopul micii ,,analize” textuale atinge acest punct, introducerea în lumea imaginilor, trăirilor, declanșării legăturii minte-suflet-melodie, deloc întâmplătoare și trebuie să se înțeleagă că acel ce nu ,,trăiește” ceea ce cântă nu transmite, în locul lui puteți declanșa orice buton ,,play”. Practical Arrangement este piesa de pe poziția șase în lista The Last Ship-ului, o stare de fapt ce poate surveni, dar nu fără apriorism, în viața oricărui cuplu. Poate fi vorba chiar de Sting, și mă încred că este, istoriile relatate în urmă fac din el acel personaj care încearcă să revină în sânul unei familii trădate, sub același acoperiș, în paturi diferite, cu speranța că partenera va reînvăța, chiar și el, să iubească din nou. Imaginea este ultra sugestivă, mi-l și închipui pe Sumner privind către lună de la fereastră, vorbindu-i primei soții, Frances, poate chiar lui Trudie, despre toate aceste posibile reorchestrări casnice, renunțând să promită paradisul pe pământ pentru totdeauna, curcubeul dimpreună cu alte simboluri de îndrăgostit…. Toate într-un decor neluminat, învăluit de un gri-albastru atins doar de o singură reflexie selenară. Toate în acordurile și aranjamentele sprijinite de Rob Mathes.
Reback-ul lui Sting în timp, acel aprioric despre care spuneam, îl duce undeva la 15 ani, vârstă la care se fac jocurile vieții, se rescrie soarta, o secvență de film, ca prezentare, întâlnită ades în cinematografia americană. The Night The Pugilist Learned How To Dance, melodia șapte de pe album, dezvăluie primele iubiri, primele momente de cotitură prin care orice tânăr este nevoit să treacă, primele momente de decizie proprie pentru toată pleiada de evenimente ce vor urma. Un tânăr nevoit să treacă de la infantilul și necioplitul băiețandru, de aceea simbolul brutalității, boxerul, la bărbatul tandru, atent, cizelat, capabil să ofere femeii jocul iubirii, suprapus peste rolul dansatorului. Antonimii sunt din abundență, Sting interpunând elemente specifice celor două ipostaze: ochi negru și nas rupt versus ochi atent la parteneră, picioare gata de luptă contra pasului de dans…. Learn too, how to live your life.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share