De Rîmnic, de bine! – Neșansă

Sunt adeptul oricărui mijloc de propagare a informațiilor, nu fac fasoane că este sau nu este pe hârtie, pot foarte ușor căuta ceea ce îmi trebuie pe calculator, tabletă sau telefon.
Dar când nici ele nu-ți servesc la nimic…. Dulcele stil clasic al buchiei tipărite are nevoie și de unul mai puțin formal, care să ne arate același drum dar pe alt suport, la orice oră din zi sau noapte, în orice anotimp. Și dacă vrei mai mult, dă-i individului mai mult, și dacă vrei să arzi etape, dă-i-le mai repede. Sunt printre cei ce agrează confortul căminului, lenea patului și liniștea dătătoare de fantezii, cel care are mania servirii pe tavă a lucrurilor ce-i trebuiesc. Cât de deștept ai fi, apelul la creieri poate eșua în momentele cele mai importante, oricât ți-ai aminti sfatul popular cotidian ,,ține-ți ideea”, tot nu mai faci aceleași raționamente care să te ducă la formularea acceptabilă auzului interior, dacă ceea ce ai nevoie nu-ți este la îndemână. Adevăratul modernism te-ar scăpa de lanțul de cutume ale îmbrăcării, ferchezuirii, ținutei etice necesare unui drum până la bibliotecă, muzeu, casă de cultură sau oricare altă țintă unde necesitățile tale ar putea fi satisfăcute și ai câștiga minim o oră de scriitură documentată. S-ar elimina munca fizică de explorator, inutilă astăzi când toate sunt deja descoperite și s-ar trece direct la subiect: analiza unei creații.
Ce să spun despre Academia Scholae în afara celor depuse la dosarul bibliografierii de domnul Frâncu? Noiembrie zice dânsul, Noiembrie spun și eu, 1997 așterne pe hârtie, la fel fac și eu, Petrache Plopeanu este pe post de coordonator, mă conformez, sub egida Liceului ,,Alexandru Vlahuță” apare, îl trec fără probleme la index. Și pot eu oare să neg tematica fiecărei ediții? Nu, este clar, domeniile de învățământ au prioritate. Când a încetat, câte numere vor fi fost, ce frecvență, habar nu am! Și nu m-aș putea la fel de bine îndoi?
Mă consolez totuși cu gândul că într-o zi voi pune mâna pe scriptele acestor prețioase perle râmnicene. La capitolul pagini putem vorbi despre aceleași cifre, 16 avea Academia Scholae, 16 găsim și la Pagini Rîmnicene, ,,Săptămânal de informație și cultură”, al cărui fondator este Fănel Necula, iar redactor șef Constantin Marafet. ,,Aparițiile de Miercuri” au fost doar cinci, în același an, 1997, ce a dat tot peste cap și a adus România în colaps, dar publicația nu a ținut cont doar de realitățile imediate, ci a adăugat și zbuciumul creativ literar al membrilor cenaclului ,,Primele iubiri”.
Făurar, 6, 1998. Pornește la drum Revista Revistelor Rîmnicene, un demers jurnalistic inițiat de Fondațiunea ,,Alecu Bagdat”, având ca redactor șef pe Viorel Radu, iar în colegiul director pe Nicolae Zamfirescu și D. Dumitru. Cu aceeași mâhnire vă pot spune cu siguranță că există un număr patru al acestui ,,Săptămânal de comunicare citadină”, dar atât, că avea drept scop ,,… amplificarea aportului societății civile la prevenirea criminalității, prin intermediul…”. De parcă se vorbiseră cu cei de la Academia Scholae, se preconiza că fiecare ediție va avea o tematică aparte

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share