Paràlele – Nouăzăși de parale și nouă

Și tare aș fi adus vorba de Mehedinți, înlocuitorul ,,de sânge” al lui Maiorescu, despre cum se gândea el la ,,practicarea” învățământului.
Și tare nu se mai potrivește cu vremurile, cu obiceiurile de altădată, când singurul ,,sport național” era truda, munca fizică. Și tare mai credeam că obezitatea va intra ca ftizia în plămân din cauza atâtor volane răsucite minut de minut de prea frumoasele noastre generații de tineri, dar tare m-am înșelat, porcii și omul mai au prea puține în comun, cu surogatele de alimentație și lichidele care se servesc la raft, nu te mai vezi tu om gras niciodată. Și aș fi putut vorbi despre Merkel, ,,zbira” Europei și criteriile ei de a socoti oamenii subordonabili și arabii niște jucării stricate, bune de reparat cu injecții de capital, bune ca tratament pentru nepăsarea germanică ce a cuprins tot vestul, cel civilizat, bune de sămânță pentru popoare prea ari…. Gata, am elucidat cu dicționarul problema migrațiilor. Deci ăștia-mi erau nemțișorii. Arian are două sensuri: primul – referitor la o doctrină ce nega lui Cristos proveniența genetică din Dumnezeu; al doilea – apartenența la una dintre civilizațiile vechi: indo-europenă și indo-iranienă. Asta e! Se întorc strămoșii acasă!
Și tare aș fi încercat să pricep expozițiile unora ce-și spun jurnaliști de media, să pătrund sensurile ascunse și profunde ale categorisirii celor trei tipologii hulite de omenire sau nu, luate la analiză de Emuța Zeicescu: curve, prostituate, târfe. De parcă n-ar fi una și aceeași brânză. De parcă ar fi ieșit de pe băncile școlii gimnaziale, generaliste, și compunerea nu făcea mai mult de patru puncte, cu indulgență. Și tare aș mai fi vorbit despre mine, prostul ce stă la coadă pentru o depunere bancară, detronat de pe podium de un afiș mizerabil, parcă de cârciumă, ce mă anunță că firmele au prioritate. Am ales să le selectez serviciile.
Și tari mai sunt unii în gură când pentru o slujbă ce este plătită public se vaită de parcă le-ar fi picat platforma electorală pe umeri, necum bănuții ridicați de la casierie și bonusurile obținute fără acordul….
Și tare n-am înțeles eu de ce muzica se împarte în genuri când ea nu se împarte decât în note, așa cum zău că nu pricep de ce uniunea scriitorilor cere în mod expres trei cărți de același gen pentru obținerea cardului de fidelitate. Și mare trebuie să mai fie nota de plată pe care o vom plăti la facturarea viitoarelor facturi de electricitate. Zic și eu așa, ca omul ce măsoară, cântărește și evaluează. Un stâlp nou, nouț are un preț variabil, de la 750 la aproape 3000 lei. Gândesc eu că licitația s-a făcut pentru dublu, cel puțin. S-a săpat o groapă, o fi și ea 100 de lei. S-a turnat un beton cu gaură, încă vreo 200. S-a adus macaraua, au venit manipulanții, s-a turnat iarăși beton. S-au montat câteva bride pentru firul mamă, garantat 200 de lei, fiindcă au participat un alt manipulant de cușcă cu telescop și unul ce cu adevărat a tras la șaibă, șurub și piuliță. Am numărat, de nevoie, 11 ,,cadre” cu profil electric, echipate cu salopete albastre și căști, toți nație de moldovean, tocmai de la Bacău: unul ține, unul taie, unul încălzește țeava imaculată de plastic, unul trage de fir, altul…. Un cablu urcă, altul coboară din și spre ceea ce s-ar putea numi tablou dublu de siguranțe și cred eu de contoare, dar pe viitor, pentru că până acum nu s-a montat niciunul. Și tare aș mai da să înjur pe unul responsabil pentru risipa asta. Mie mi-a ieșit cam 10.000 lei de stâlp, dar după cum bine știți practica românească, ar putea fi chiar triplu. Și tare le-aș ura ,,Electrocutare ușoară!”.
Și tare le-aș fi abordat pe fiecare în parte, dar zău dacă mai sunt timpuri pentru astfel de….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share