De Rîmnic, de bine! – În numele datoriei și credinței că…

Toate acțiunile indivizilor au un scop, unul de minimă sau maximă stringență momentană, se trezesc într-o dimineață cu percepții diferite asupra stărilor de fapt și încearcă să pună în practică opticile prefăcute.
Multe dintre ele chiar nu pot fi duse până la capăt tocmai din cauza superficialității cu care sunt tratate din capul locului, altele au țintă precisă sau sunt doar simple constatări. În trei ani consecutivi, 1905, 1906 și 1907, medicul primar al județului emite trei broșuri de câte 31, 47 și 30 de pagini, numite Raport Asupra Stărei Sanitare a Județului R.-Sărat, având adăugirile ,,Pe anul…” din urmă. Doctorul Valerian Gheorghe Negrescu trimite prin această publicație Directorului General Sanitar al României situația sănătății în arealul râmnicean, denumindu-și textele ,,Mișcarea populației”, ,,Epidemii”, ,,Personalul sanitar”, ,,Spitale”, ,,Farmacii”, ,,Băi comunale”, ,,Școli rurale”, ,,Cimitire”, ,,Cârciumi”, ,,Pelagroseria” și multe altele. Statisticile ca statisticile, dar vor fi fost și urmări în planul îmbunătățirii sănătății generale și sistemului sanitar?
Pentru un răspuns afirmativ ar fi fost nevoie de un cuvânt, cel ce definește acțiunea de a-ți îndeplini obligațiile, promisiunile…. Răspunderea a devenit stindardul cu care au ales să defileze membrii Partidului Poporului, o foaie ce-și propunea să-și facă publice opiniile când bilunar, când săptămânal, ori atunci când credeau de cuviință. Tipărirea celor 24 de numere se întinde pe o perioadă de mai mulți ani, începând cu 8 August 1927, tardivă ca reacție la căderea guvernului Averescu de la 4 Iunie, încheind perioada aparițiilor la 3 August 1929. O singură ,,zvâcnire” se mai produce în 12 Martie 1931, cel puțin atât apare în arhivele naționale, sub directorat politic sau al unui comitet. Două nume apar în dreptul semnatarilor de articole: în prima lună Constantin Teodorescu-Chițu, iar după aceea Constantin C. Brăiesku.
La începutul secolului 20, meșteșugul era la mare prețuire și căutare, de aceea a existat inițiativa informării tuturor celor ce munceau despre mersul lucrurilor atât în țară, cât și în străinătate. Reforma, ,,Ziar bilunar al societății meseriașilor” și ,,… al Societății tuturor meseriașilor români ,,Principe Carol””, avea două devize: ,,Unirea face puterea” și ,,Ajută ca să fii ajutat”. Cu așa sloganuri se mai încearcă și astăzi altruismul individual, iar apelurile la activitate lucrativă și educație încă se mai aud de la cel mai mic la cel mai înalt nivel. Un astfel de îndemn făcea și cismarul G. I. Buzoianu către concetățenii mai tineri, tocmai pentru ,,… ca să știe prețui munca și banul…”, concluzionând că ,,… astăzi fără carte nu ești om întreg.”. În rest, cele trei ediții întinse pe o periodă scurtă, 14 Aprilie-25 Mai 1902, poartă semnătura avocatului Vespasian Pella.
Mă uit pe notițele despre Reformatorul, ,,Ziar independent politico-social” și am impresia că nimic nu s-a schimbat în ultimii nouăzeci de ani în viața de provincie. Aceleași ambiții, aceleași unice posturi dorite cu încrâncenare de unul sau altul dintre cetățenii cu pretenții…. Ca să risipești bani doar pentru o vendetă personală, chiar dacă în conținut articolele sunt în general scrise bine, tot a prostie aduce și zău dacă se cade. Un profesor este un exemplu pentru elevi, dar și pentru comunitate și Florea Gherda mai bine s-ar fi ținut de orarul Școlii Normale decât de împroșcat în dreapta și în stânga cu invective și epitete la adresa primarului N. Protopopescu, dar în special îndreptate împotriva lui Ion Crețu, vinovat, spune Florea, de excluderea sa din directoratul instituției de învățământ. Cele patru numere, aduse la cunoștința localnicilor, sunt semnate exclusiv de acesta, de la data de 20 Martie până la 27 Iulie 1928. Și măcar dacă ar fi atacat doar un ,,borfaș intelectual”, ,,aviator politic” sau ,,iubitor de arginți”, așa cum îl numește pe edilul orașului, Florea Gherda face portretul politicianului de provincie, un tip meschin care se folosește de cei care l-au ales pentru ,,… a-și agonisi rezervele stomacului plin de suculentele provizii…”. În cazul lui Crețu însă cred că a exagerat, cariera acestuia l-a propulsat peste ani în fruntea Liceului Gheorghe Lazăr din București și nu este chiar un lucru de neluat în seamă. Dacă adăugăm și studiile asupra creației eminesciene….
O altă gazetă ivită din dispute de ordin profesional se intitulează tot Reformatorul și are ca subiect acuzarea directorului și comitetului școlii din Bălțați, iar dintre redactori se remarcă Gheorghe Mărculescu, scriitor local. Cele patru pagini au data de publicare 13 Mai 1934.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share