Paràlele – Cin’zăși de parale și șase

Să nu uitați cine sunteți. Să nu uitați că oriunde vă veți afla, nimic din ce nu este al vostru nu vă aparține.
Bunurile statului sunt ale tuturor, să nu uitați. Dacă veți avea șansa sau norocirea populară de a fi puși în frunte, să vă amintiți care este rolul și scopul dumneavoastră, să nu picați în păcatele cotidiene de a vă substitui poziției. Să nu uitați că noi, cei din rândurile maselor, avem un ochi și un cui pe activitatea pe care v-ați obligat să o puneți în slujba majorității. Să nu uitați că și cel nevinovat cuvânt vă poate sta împotrivă, că prin voi vorbește legea, onoarea și etica, că nu există nevinovăție în orice acțiune a voastră imediat ce ați părăsit poarta casei. Să nu uitați că oricine v-ar momi cu cea mică ispită vă este dușman. Să nu uitați să vă faceți înainte de expunerea publică un proces de integritate, să vă aduceți aminte și de laptele pe care l-ați supt de la mamă, de destrăbălările din pubertate…. Să nu uitați să vă lăsați în sânul familiei metehnele comportamentale și verbale….
N-aș întoarce obrazul semeț spre a fi lovit de toată suflarea populară, nici n-aș mai cuteza din secunda doi să mai calc pragul instituției care-mi este gazdă pentru un răstimp variabil de patru-cinci ani…. Dar nesimțul românesc este o ,,calitate” cultivată din moși-strămoși, nu contează cine te braftorește, important este să reziști cât mai mult ,,demn”, călcat fiind în picioare. Un subiect precum ,,deserviciile aduse de mass-media politicienilor”, gândul dintâi cu care plecasem la drum acum ceva vreme, se hrănește cu victime fără prea mare efort, politicianul dezamăgitor dovedindu-se o ,,plantă perenă” ce tinde a viețui veșnic. Nu m-a atras nicicum ,,verticalitatea” de intelectual sinucigaș a lui Năstase care căuta teleobiectivului același chip sobru expoziționat muritorilor de rând, nici ultima lehamite ,,manuală” a lui , lacrimile și ,,labele” peste ochi cârpite puștiului… de Băsescu, nici aroganța perdantă a lui Ponta, cu atât mai puțin proverbiala molcomă rostire, aproape tâmpă uneori, a președintelui . Dar ei sunt bărbați, au obrazul mai gros, mai tăbăcit de lama de ras și aș accepta oarecum, cu rezervele de rigoare, dar tu, femeie, ochi alunecoși, inimă zburdalnică încinsă în telespectator, hipnoză roșie de păr, ,,microb” de pui de craiovean să pici în păcatul uniunii cu fărădelegea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Să cadă peste tine toată noblețea candidă, ingenuă la porțile clădirii unde cătușa stă pe frontispiciu ca și cum te născusei atunci? Să nu cuvânți tu nimic când te știam volubilă, bărbată, sportivă, activistă ferventă pe toate fronturile, când la picioarele tale oltene prizau ,,droguri” politice toți muritorii ca să-ți intre în grații?
Este un film fumat, fătucă, nici măcar nu ai reușit interpretările surorilor încarcerate anterior, explicațiile sigure ale blondei buzoiene, fluturarea brățărilor și lanțurilor justiției ca bijuterii de firmă, n-ai reușit nici măcar schema de ,,karate kid” a titratei diicot-iste, păreai o curcă plouată, cu un zâmbet ciudat, taciturn, cu un sprijin de subraț de parcă erai ieșită pe poarta spitalului și nu din anticamera ghilotinei.
Un om sănătos, cum ni se prezintă pe același ecran, american să spunem de origine, este întors pe toate părțile ca la interogatoriu de propriul staff de , de colegii de partid sau cabinet înainte și după ce ,,alea iahta est”. Succesul unui politician azvârlit dincolo de ocean este o lamă tăioasă, cel puțin așa ne ,,pilduiesc” scenariile de film, dar și realitățile, în cazul lor, sancțiunea electorului nici nu trebuie să acționeze, sunt atâtea căi până la el….
Să nu uitați!
,,Seduse de plăcerea argumentării și orbite de dorința de a convinge, persoanele care-și doresc excesiv să convingă nu mai acționează în funcție de obiectivele grupului?! Acțiunea lor, direcționată într-un singur sens, le hrănește doar egoul. Cel mai rău este că, deseori, sunt bine intenționate și nici măcar nu-și dau seama de această distanțare de grup, de prăpastia ce se adâncește între ele și colegi. Ele nu văd reticența celorlalți, sprâncenele lor încruntate; de fapt, nimic din toate astea nu le afectează pentru că au întradevăr impresia că favorizează evoluția echipei. Un lider ce insistă să urmeze această direcție, se îndreaptă spre situația de care se teme cel mai mult: este respins de grup și nu se simte nici ascultat și nici respectat.” – Michel Quaranta – Comment animer un groupe.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share