De Rîmnic, de bine! – De toate și mai nimic

image
Am aruncat o ocheadă peste toată scriitura râmniceană și numărătoarea mea s-a oprit pe la 80 și ceva. Nu-s multe într-un secol și 40 de ani, dar nici puține.
Gazeta Tinerimei, număr unic, publicată la 24 mai 1924, se dorea o ,,Revistă săptămânală pentru copii și tineret” și explica în articolul program ,,Iubiți cartea” intențiile redacției: ,,Această revistă va conține frumoase povestiri, jocuri și altele… Se va publica și lucruri alese ale elevilor de școală, poezii, desenuri, scrieri…”. Un singur nume de autor: Ilie Dârdală. Domnul Oproescu califică materialul infantil, bun de aruncat la coș. Până m-oi edifica și eu….
Se mai întâmplă și accidente, dar să dau eu calificative proaste scriiturii râmnicene n-o să mă încumet, prefer să o facă cititorul. El închide și deschide cartea, el o cumpără sau o lasă acolo de unde îi surâde, din raft sau de pe tejghea. Ghiveciul Național pare la fel de neserios cu promisiunea inițială. Sortit să se numească ,,Ziar serios-umoristic” nu-și onorează acea ,,în fiecare septemână” și înregistrează o singură apariție la 25 decembrie 1895. Responsabilul cu conținutul publicației se semnează Ștefendache și se achită de partea serioasă prin îndemnul de-a ajuta pe cei care n-au masă, casă, pentru a se bucura și ei măcar într-o zi mare, așa cum este cea de Crăciun ,,de fericirile acestei lumi, cari pentru toți ar trebui să fie egale”. Umorul conține anecdote, epigrame, hazuri. Restul, spune culegătorul, sunt răfuieli precum cele politice la adresa a două personaje locale, poreclite Sgabercea și Haplea, în ,,Cine sunt?”. În afara articolelor ,,Moș Teacă la R. Sărat” și ,,Informatorul”, nimic altceva.
Tot tineretul rămâne la putere! Și la conducere. Asta a fost politica până în anul 1939 a revistei Glas Tânăr, câte un elev dintre cei mai dotați să fie la cârma comitetului ce propunea, analiza și încuviința conținutul. ,,Comandantul străjer” rămânea totuși un adult, un profesor. Primul dintre ei a fost Stelian Cucu, directorul liceului ,,Regele Ferdinand” al acelor vremuri. Avem deci o publicație școlară, dar una importantă după cum afirma ,,Viața Românească” la 15 ianuarie 1934: ,,singura revistă care se înfățișează disciplinat și modest, tipărind încercări literare și scurte articole despre cărțile bune.”. În cei unsprezece ani de existență, între 23 februarie 1932 și aprilie 1942, cu întreruperi și apariții neregulate, sunt editate 29 de numere sub două stindarde, ,,Revistă literară-științifică” și ,,Revistă străjească” și cu ideea primordială de a se consacra ,,exclusiv producțiunilor de literatură, artă, știință și nu se va face ecou vreunui curent literar sau artistic exclusivist, ci va tinde numai către frumos, adevăr și bine.”. Penele tinere erau secondate de cele mature și revista crește astfel în valoare an de an, dar și în anvergură, ajungând de la 12 pagini până la 122 în ultimul număr. Impresionant, nu? După câte văd, sunt prezenți în pagini destui râmniceni consacrați, Dicescu, Dimitriu, Filotti, Alexandru Baiculescu, Traian Stoica, I. Săndulescu, dar și elevi: frații Nicolae și Gheorghe Protopopescu, ambii conducători ai revistei în perioada 1932-1933, Ion N. Bătăturescu, I. Bacallu, Nicolae Comănici, Emil Cristodorecu, M. Curea, Teodor Oroveanu, toți deținând între 1933 și 1939 aceeași funcție în fruntea comitetului de redacție. Se perpetuează văd numele ,,Cronica rimată”, apărut și în alte publicații rămnicene, printre rubricile permanente, dar și ,,Epigrame”, ,,Recenzii”, ,,Actualități”, ,,Note”, ,,Informațiuni”, ,,Carnet literar”, etc. Nu sunt ocolite ,,Aspecte din județul nostru”, problemele din ,,Colțul matematicei” și ,,Pagina matematică”, noutățile din ,,Cărți și reviste” și ,,Cronica științifică” și nu se uită de ,,Centenare, jubilee, comemorări” și vechile ,,Șezători”. Aici ne dumirim de însăși dezvelirea bustului vlahuțescian, întârziat cu încă patru ani de la articolul lui Moșescu din 1933, tocmai la 25 aprilie 1937.
Cu speranța că Biblioteca Academiei Române nu mă va jecmăni prea tare, sper că într-o zi veți putea să frunzăriți voi înșivă aceste uitate pagini uitate, aici, acasă.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share