Paràlele – Douăj’ de parale și cinci

Rău este peste tot. Nu poți deschide nicio ușă decât dacă ți se deschide.
Interesul poartă fesul mai mult decât în trecut. Fiecare locșor este bine drămuit, etichetat și scos la licitație așa, de ochii lumii. Că doar nu te-o așeza pe tine în vreunul dintre ele. Chiar dacă ai încerca, șansele ocupării unui loc de muncă sunt nule. Și nu este vorba de interes, fiindcă o intreprindere fără profit așa cum susține statul că este n-are de ce angaja nici experți și cu atât mai puțin reformatori. Cine a gândit schema de joc fără răspundere a fost unul deștept. Cum altfel ar fi supraviețuit? Economia aparatului de stat este simplă. Ia de la contributori și bagă în propriul buzunar fără niciun pic de activitate. Pentru hârtii și evidențe s-au inventat calculatoarele și un operator deștept poate face treaba unui întreg conglomerat funcționăresc. Asta ar însemna cheltuieli mai puține și deci taxe mai mici sau chiar deloc. Dar statul ar deveni eficient și după rolul pe care-l joacă, la final de an ar trebui să vină cu surplusul către fiecare cetățean, să-l împartă și după aceea să o ia de la zero. Ce rost ar mai avea atunci?
Nici măcar unul. Nici măcar astăzi nu se învrednicește să fie ce ar trebui să fie: garantul….
Aud și eu de pe ici, de pe colo cum că decembrie este luna dezmățului statal după ce toate gândurile de la început de an sunt uitate. Toate instituțiile găsesc cele mai fistichii moduri de a cheltui banii rămași prin trezorerii, de la bomboane la tromboane angajate să le cânte în strună de sărbători, de la pixuri aniversare la mașini de lux, de la felicitări la calculatoare de ultimă generație. Și necesitățile pentru care se fac estimările bugetare sunt chiar cuminți pe lângă toate acestea. Aud și nu pricep. M-am visat deunăzi pe un post în casa de cultură. Se făcea că-mi căutam de treabă și din activitate în activitate mă văd ajuns director, spunând în dreapta și în stânga ce să se facă și cum ar trebui. Din edil de lăcaș cultural am sărit direct pe locul primarului. Din capul locului am cerut să văd care este situația generală, ce străzi trebuiesc asfaltate, ce oameni au nevoie de ajutor, fiecine ce și cum face, ce bani sunt….
Bine că m-am deșteptat. Soarele de dimineață m-a adus în fire și cu privirea-i sticloasă mi-a amintit cine sunt. Există totuși o noimă în amețelea aia care m-a făcut din om închipuire. Gândesc eu așa că undeva trebuie trasă linie și peste acest mod de administrare pus ca pe vremuri la comun. Să-și lase toți ajunșii în posturi orgoliile, fumurile și aerele la loc ferit și să chibzuiască cheltuielile ca acasă la ei. Un tip de gestionare simplă. Ai, faci, n-ai, aștepți. Ai mai mult, pui deoparte și hotărăști după aceea ce poți face, cu micul amendament că mai este și mâine o zi în care este necesar să te hrănești tu și ai tăi. Nu dirijez eu conceptele conducerii de instituții, dar pot intui funcționalitatea și rolul oricărui angajat. Nu înțeleg însă criteriul după care judecă procesul de management, acela științific. Chiar și așa, cu buget fix sau variabil în marje mici și tot trebuie să existe un set de norme care să țină atribuțiile pe linia de plutire. Dacă într-o fabrică creezi premisele unui câștig, trebuie să ai o analiză preliminară debutului de activitate. Produsul ca obiectiv final, conceperea lui, banii necesari producerii, număr de operațiuni, timpii de realizare, personalul necesar, rebuturi, ajustări, contextul economic general, mediul concurențial, noi descoperiri tehnologice, trend politic, dezvoltare….
Statul mai are însă un rol, esențial după părerea mea, cel al coagulării, al formării, al securității publice, sănătății colective, dar în special al educației. Și asta este chiar o datorie.
,,Răul esenţial au fost că se-nmulţeau trebuinţele fără a se înmulţi producţia sau fără a se urca în mod considerabil valoarea ei; inegalitatea claselor şi nelibertatea, apoi neparticiparea la guvernul ţării erau rele cu totul neesenţiale.” – Eminescu, 23 decembrie, 1877.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share