Ora de muzică 131

image

Credeți că nu se poate ce-mi doresc eu? Ba bine că nu! Să vă explic.
Pe parcursul anilor m-am tot lovit de neajunsuri, ce-mi plăcea la una n-avea cealaltă. Așa că am început construcția instrumentului ideal, dar în minte. Primul lucru de la care am pornit a fost baza de date, în cazul meu de sunete, formată din toată gama de înregistrări ale tuturor instrumentelor fabricate de mâna omenească la standardul zilelor actuale sau chiar de ieri și din cele mai reprezentative sintetizatoare fizice sau virtuale. Am îndeplinit prima condiție. Cea de-a doua include necesitatatea introducerii de instrumente virtuale de orice tip cu ajutorul unei platforme care să le comtabilizeze și să le adapteze. Există la această oră atât programe de calculator, Fxpansion fiind una dintre siglele sub care se pot transla software-urile de tip instrument sau efect, VST, AU, RTAS spre Pro Tools, cât și claviaturi, doar câteva la număr, care au astfel de traducătoare de limbaj informatic: Lionstracs, Miko, Neko. Am avut impresia că vă vorbisem despre aceste trei extraordinare keyboard-uri, constatând contrariul mă opresc acum la ele ca să nu mă trezesc mai târziu că le-am omis din nou. Acestea sunt favoritele mele mărci, concurente undeva la ,,mesele” de lucru și de cântat live ideale, apropiate modelului perfect la care eu, one man show, aspir încă. Sunt și cele mai scumpe. Toate depășesc cu mult pragul lui 3000 de dolari/euro. Modul lor de construcție și maniera de lucru sunt în parte așa cum închipuiam înainte să fac actul existenței și cunoașterii lor. Lionstracs-ul este produs în Italia, într-o serie mai mică, grație unui individ la fel de visător ca și mine, dar determinat să-și ducă proiectul până la capăt: o ,,stație” de lucru pentru orice muzician cu pretenții. La ,,interne” respectă întocmai gândurile mele: are placă de bază bazată pe procesor AMD, Ram, hard disk, placă video și placă de sunet ca orice computer. La ,,externe” se bucură de suportul unui display touchscreen generos, de 10 potențiometre de tip slide pentru diverse volume de instrument, de toate butoanele arondate funcției Style și ceva în plus. Să te pierzi în ele, nu alta. Numărate sunt 158. Partea responsabilă cu îmbinarea lor, cea de soft, cuprinde Arranger-ul, adicălea acompaniament automat sau orchestrație, Double Player, cu vizualizare și mod de lucru pentru DJ-ei, liste pentru sunetele interne, cu posibilitatea vizualizării simultane a 16 instrumente, liste cu sunete combinate, număr nelimitat de efecte, ceea ce este un câștig imens și posibilitatea aducerii și uzării mult prețioaselor VST-uri.
Era să intru în posesia unui Lionstracs, unul din cele două exemplare aflate în România, acum doi ani și ceva, dar ,,cerul și pământul” mi-au fost potrivnice, ,,preview”-ul a costat 1300 de lei constând într-o garnitură de chiulasă, un drum de Pitești-Târgoviște cu taxiul și unul dus-întors Râmnic-Târgoviște, da’ parc-am mai povestit pe undeva întâmplarea. Seria Mediastation, cea pentru care am marșat la epopee, mi s-a părut puțin cam din topor din punct de vedere estetic. Se cunoșteau urmele sudurii picioarelor de prindere a carcasei, claviatura foarte dură, sistemul de operare, Ubuntu, foarte instabil: când pornea, când nu pornea. Și mai avea un dezavantaj. Upgrade-ul de placă video, de bază, procesor, etc și sistem complet de operare pentru a ajunge la performanțele noii versiuni Lionstracs Groove X7 mă costa mai mult de 1000 de euro. Am renunțat. Miko și Neko sunt două ,,năzbâtii” fabricate în același mod, cu diferența că nu dispun toate modelele de facilitățile ,,butonarde” ale Lionstracs-ului. Are placă de sunet de tipul celor de la Avid, acesabilă pe partea stângă în stânga claviaturii, un display cu mult mai mare decât cel de la Mediastation, tastatură alfabetică și numerică, diverse potențiometre și paduri în funcție de model. Ce are în plus? Un soft, o clonă a funcțiunii Karma de pe modelele Korg Oasys, M3 și Kronos, creație a lui Stephen Kay, un alt împărimit de inovație și posibilitatea de a instala platforme precum Fruity, Reason, etc. Exact ce mi-ar trebui și mie pentru keyboard-ul mult râvnit. Zău că nu i-ar mai lipsi decât câteva arpegiatoare, vreo două chestii de pe la Pro tools și-aș scoate-o la mezat

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share