Ora de muzică 129

image

Unul ca mine stă cu urechile ciulite la fiecare zumzet, cu atât mai mult la timbre și multe dintre ele sunt de natură complexă.
Mai mult decât un simplu instrumentist, cel încumetat să reconstruiască după auz o melodie este pus în situația de-a recunoaște o serie de sunete ce au valențe multiple, nu doar note și acorduri. Pentru acest tip de provocare sonoră trebuie o pregătire prealabilă, formarea unei arhive mentale consistente de timbre instrumentale și o logică a creării și definirii lor. Fără acest exercițiu, cel ce acceptă să facă o orchestrație, impropriu spus în zilele noastre ,,negativ”, tinde să se aventureze pe un tărâm cu destule necunoscute și multe sinuozități.
Pentru această comuniune de sunet, Ipad-ul găzduiește invenția numită Audiobus și el este programul despre care vorbeam la finalul de articol trecut, cel care poate lega foarte ușor, sub o singură apăsare de notă, sunete ale mai multor instrumente și efecte acceptate de către aceasta. Sub ,,oblăduirea” lui Audiobus intrau cu câteva excepții toate programele mai interesante, căutate și experimentate timp de patru ani: Samplewiz, un instrument cu claviatură bazat pe wave-uri cântate în buclă construit de Jordan Rudes, cunoscutul claviaturist cu chelie și barbă de tip țap de la Dream Theater; Sunrizer, un minunat sintetizator care la doar 10 USD poate concura cu succes oricare Clavia, are arpegiatoare, efecte cum puține keyboard-uri se pot lăuda, toată pleiada de butoane aferente celor două oscilatoare și multe altele; Xenon este unul dintre studiourile acceptate de Audiobus care îți dă posibilitatea de a construi linii melodice cu ajutorul a patru tipuri de instrumente: Hibryd Synth, VA Synt, PCM Synth și Rhythm. Secvențerul adună laolaltă cinci instrumente maxim. Xenon-ul dispune de un mixer cu cinci canale cu reglaje pentru volum și un singur efect arondat, selectabil și reglabil de pe o pagină separată. Un proiect complet de tip Song se desfășoară pe o diagramă unde parcurge Patern-urile construite separat. Nu pot să trec mai departe fără să nu remarc calitatea sunetului la un nivel destul de ridicat și statisticianul de servici așezat în colțul din dreapta sus care indică, cum rar se întâmplă la Ipad, uzajul procesorului; Magellan este un dual player de instrument, cu un sistem sofisticat de reglaj, cu posibilitatea arpegierii unei note sau mai multe simultan, cu un tip de balansare de tip Morph ale celor două sunete puse sau nu la comun; Synth & Dr Pad de la Yamaha este foarte asemănător lui Magellan, doar că are în plus încă un canal pentru efect față de cele două ale lui, destul de interesante reprezentate grafic, dar și eficiente. Lista ,,oaspeților” lui Audiobus este lungă și ,,afilierea” este înșirată pe site-ul lor. Invitația pentru vizitiare este deschisă oricui.
Rămânând cu ,,sechele” de pe urma calculatorului, la începuturi, prin 2011 la final, căutam printre cele câteva sute de mini programe specifice muzicii aproape zilnic curios să văd care dintre ele merită și banii și timpul de-a le încerca, dar mai ales dacă Fruity și Reason se aliniază cumva noii tendințe de transpunere pe suportul Ipad-ului practicate de multe nume mari din domeniu. Fruity a făcut primul pas. La 15 euro era unul dintre softurile cele mai scumpe așa că mi-am zis că și merită, totuși…. Avea destule asemănări cu omologul de pe PC dar nu era același licru, grafica înfățișa butoanele consacrate dar nu și instrumentele care pe deasupra nu aveau nici consistența celor din programul mamă. Reason a venit cu o jucărioară numită Figure, un mic studio cu patru instrumente, dar cărora nu le poți adăuga decât o linie Patern-erială concepută pe bază de acorduri și unități de măsură fixe. Au adăugat ulterior și Thor-ul ca instrument de sine stătător însă nu m-am aventurat să-i aflu tainele fiind destul de scumpuț, dar și din cauza dezmăgirii produse de Figure. Cubase-ul a introdus Loop Mash-ul, un player multiplu de secvențe muzicale de tip Slice, care cu propriul algoritm face din muzica altora o creație unică, demnă de-a fi pusă la nivelul cel mai înalt. După lungi și obositoare zile de experimentare, Cubase i-a făcut un frățior mai mic și pentru Ipad numit Cubasis, după denumirea dată în trecut alteia, usturătoare la buzunar, 50 de euro, bun pentru o creație rapidă, dar nu sofisticată. Din ambele motive nu i-am oferit atenția mea.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share