Coada noastră, cea de toate zilele

coada-ceausescu

În 2014, aflat în ”concediu de lucru” la Craiova și având nevoie de cazierul judiciar, la recomandarea tatălui meu, care a căpătat o oarecare experiență în abordarea birocrației craiovene (”mâine să te trezești devreme, să ajungi printre primii, că e coadă la cazier!”), m-am înființat dis-de-dimineață la coada formată în fața ghișeului, în ciuda trezirii mele matinale!

De două ori a trebuit să îmi ridic în 2014 cazierul de la Craiova și, de fiecare dată, nu a durat mai puțin de două ore. Întâmplarea a făcut însă ca anul trecut să îmi ridic cazierul judiciar, tot de vreo două ori, de la București. Obligat de programul de lucru, de fiecare dată am făcut-o cam cu 10 minute înainte de închiderea programului și, minune, nu era nimeni la ghișeu.

Înarmat cu asemenea cunoștințe, am decis să aplic schema și la Craiova: în loc de prima oră, ultima oră. Auzind că intenționez să îmi scot cazierul, replica lui taică-meu a venit neîntârziat: ”să te trezești devreme, ca să ajungi printre primii, că e coadă!”. Explicându-i planul meu, și anume că intenționez să procedez exact invers, m-a asigurat că îmi voi pierde ziua de pomană și va trebui să revin a doua zi, evident, devreme.

Ajuns la fața locului, din ușă, pt. câteva secunde m-am temut că pierdusem pariul: sala era goală, iar până la ghișeele aflate la capătul ei nu puteam vedea, astfel încât să îmi dau seama dacă funcționarii sunt încă la post. Deschizând ușa, i-am zărit. Doar 5 minute și aveam cazierul, în timpul necesar eliberării sale sosind doar o singură altă pesoană.

L-a ghișeu, m-am lovit totuşi de o problemă birocratică de maximă importanță: motivul eliberării. Motivul pt. care ți se cere ”motivul”, la eliberarea unor documente atât de tipizate cum este cazierul, îmi scapă complet. Motivul, în acest caz, așa cum îl completasem pe cerere, era ”leasing bancar”. Îmi este însă cu neputință să înțeleg ce fel de impact ar fi avut asupra cererii mele, dacă solicitam eliberarea cazierului pt. a-l folosi la angajare sau pt. că, în calitate de coordonator transport marfă, am obligația de a depune anual câte un exemplar, la dosarul personal. Ei bine, în fața motivului invocat, polițistul a suferit un mic blocaj: în programul de calculator folosit, motivele sunt standarizate, iar ”leasing bancar” nu se regăseşte printre ele. Poate mă mulțumesc cu ”credit bancar”? Până să apuc să-i explic că banca la care va ajunge cazierul e luxemburgheză și e puțin probabil ca ăia să se împiedice în asemenea detalii, polițistul și-a revenit: găsise ”bancă”! ”Simplă”! L-am luat, am mulțumit, am plecat.

Revenind însă la cozi. Sunt destul de convins că statul la coadă a devenit la români o chestie culturală. Să-ţi rezolvi o problemă fără să stai la coadă, e ca şi cum ai câştiga un premiu, fără să îl meriţi! Sculatul devreme şi aşezatul voluntar la coadă sunt parte a unui ceremonial care adaugă valoare hîrtiei obţinute şi prin care cetăţeanul reînnoieşte contractul social cu statul, recunoscându-şi, repetat, poziţia de inferioritate. Nu mă refer aici la cozile prilejuite de încheierea anului fiscal, de exemplu, unde îmbulzirea e rezultatul dublei proaste planificări, a administraţiei şi a întârziaţilor, ci de cozile de zi cu zi. Îmi aduc aminte că la instituţia unde lucram, unde programul de audienţe dura până la ora trei, ulterior prelungit până la cinci, cetăţenii, în general în vârstă, veneau până în ora unu şi, evident, aşteptau la coadă. Dacă te duci la medicul de familie, întotdeauna vei găsi un număr de pensionari care sunt programaţi să intre după tine, dar au venit înaintea ta. Asta pt. că cozile sunt una dintre cele mai persistente condiţionări sociale realizate de comunism, cu atât mai mult cu cât pare să fie transmisibilă cultural, între generaţii.

Pus la coadă, cetăţeanul îşi înţelegea exact poziţia, în confruntarea sa zilnică cu autoritatea statului. Atât de puternică a fost această condiţionare, încât astăzi, pentru cei obişnuiţi astfel, statul la coadă a devenit o chestiune voluntară.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share