Paràlele – Cinșpce parale

Să privim lucrurile clar. A avut vreun rol benefic acest demers dinspre stat către economie în perioada comunistă? Sunt ferm convins de răspunsul afirmativ.
Dacă are țara această brumă de bogătași, o datorează fără doar și poate acelui mastodont numit industrie, pilonul devenit numărul unu al fluxului producere-desfacere-vânzare, surclasând net handicapul de-a fi fost o nație preponderent agrară. S-a construit cu eforturi uriașe, cu pierderi de vieți, de timp din al celor rămași vii, dar ce schimbare nu impune sacrificii? Cu câte doi, trei oameni cheie, cu o hotărâre unică de sus până jos, cu abdicări și înrolări de bună voie s-a pornit în forță. Baza tot agricultura a constituit-o la începuturi, de aceea colectivizarea a avut rolul de valorificare a tot ce se putea scoate de la pământ, animale și oameni. Cu aceștia a fost însă mai greu. Nu erau boi de pus la jug, nici blende de oi care să pornească înainte după clopoțitul șefului de turmă sau bățul ciobanului, era imposibil să-l vezi pe țăranul ce deținea strânsura de ari adunată metru cu metru de părinți, bunici și străbunici că cedează de bună voie unei idei, căci la momentul ăla era doar un gând, nimeni nu putea anticipa dimensiunile și rezistența în timp a pusului la comun. Să-ți bată câțiva la poartă și așa pe nepusă masă să te invite la o cedare de proprietate, cum ai reacționa? I-ai da naibii și i-ai izgoni cu invective și amenințări, așa e și normal, dar cum te comporți dacă tu, țăran de rând, auzi că preaputernicului boier, fostul cap al comunității, i-au luat conacul și pe unii mai îndărătnici chiar i-au omorât? La început te bucuri, îți zici că așa merita, n-a fost ușă de biserică și nu te-a tratat niciodată mai mult decât pe un nătâng, apoi te cuprinde nițel panica și te gândești de două ori înainte să pui furcoiul pe al lui Marin șchiopu’, pe Gheorghe al lui Făcăleț, puturosul satului și pe Ion Caraulă venit proaspăt din pușcărie. Dacă ai fost de curând prin oraș ai văzut că se poate și mai rău, altora le-au luat și casele și i-au băgat și la zdup. Dacă doar de pământ e vorba, ducă-se, numai din casă să nu te dea afară. Și ce să facă comuniștii cu cociobele lipite cu balegă și paie? Și mai erau și cei bătrâni care după un sfat cu odraslele au hotărât că nu se pot împotrivi vremurilor. După război degeaba se făcuse grâul, porumbul, că nu mai era loc de vândut și mai ales la prețurile de nimic pe care le oferea deja angrosistul prim, statul. I-ai tăiat veriga asta, pe țăran îl paște foamea. Colectivizarea avea însă un avantaj, nu se mai trezea opinca cu vătășelul la poartă să i-o ia și pe mă-sa în locul impozitului și cred eu că a cântărit destul în ochii lui, a hotărât că vrea să trăiască și a fost cea mai bună hotărâre.
Unii s-au răsculat, au pus mâna pe pușcă și s-au hotărât să lupte fără să știe că cei săraci sunt cu milioanele și unui flămând dacă-i pui un blid cu terci înainte este în stare de orice, unii au murit de supărare la puțin timp după desproprietărire, alții s-au dus de bună voie cu boi, căruță și cal, cu plug și treierătoare cu gând de muncă, pământul pus la comun era și al lor, ceilalți au plecat să pună țara pe roate, pe șantiere. Se putea și fără Marmorosch și Malaxa, munceau, primeau bani, aveau un acoperiș, ce mânca, beau după sfârșitul zilei de muncă și se mândreau cu ce le ieșea din mâini. Erau lăudați pentru efort, promovați, purtau o pereche de pantofi, costum și li se râspundea la salut cu ,,Să trăiți, tovarășe!”., cum n-o făcuse nimeni din sat. Nici preotul, nici învățătorul nu le spusese vreodată că sunt de ispravă. Și asta a contat cel mai mult.
,,Calităţile morale ale unui popor atârnă – abstrăgând de climă şi de rasă – de la starea sa economică. Blândeţea caracteristică a poporului românesc dovedeşte că în trecut el a trăit economiceşte mulţămit, c-au avut ce-i trebuia. Deci condiţia civilizaţiei statului este civilizaţia economică.” – Eminescu, 21 decembrie, 1877.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share