Ora de muzică 84

image

Le scapă și lor, sunt și ei .

Monica Reed Price n-a încăput între paginile despre colaboratorii la Mercury Falling, album înregistrat tot în Lake House, locul pe care și l-a dorit mereu ca unul în care să-și petreacă tot restul vieții. Am găsit-o în schimb într-o prezentare detaliată a albumului, la fiecare piesă fiind specificați ,,srăinii” contributori cu ,,note bune” la efortul materializării acestui proiect, dar și echipa de mixmeni, producători, ingineri de sunet, fotografi…. Monica nu este la singura participare, cu toate că nu găsisem nimic în legătură cu ea la acel moment, în afara celor două melodii în care este amintită pe acest disc, are voci adiționale pe un Maxi CD scos pe piața europeană în 1995, intitulat -This Cowboy Song, cu trei cântece, primul, cel ce dă nume albumului, If You Love Somebody, Set them Free în două variante și Demolation Man, toate construite în manieră remixată din genurile electronic și hip hop. Scormonind, după prima impresie adăugată cu privire la Mercury Falling și o audiție lărgită, m-am liniștit. însuși afirmă că ce mi se păruse mie mai puțin ortodox, despre plagiat sau autoplagiat, este adevărat. Stilul interpretativ de care-l acuzam, leit Rod Stewart pe alocuri, se datora slăbiciunii lui pentru When a Man Love a Woman și altor piese dragi și de suflet ale lui și pentru artiști de care în perioada primei părți a adolescenței se ,,lipise” sentimental. Acum găsesc verosimilă și colaborarea voită cu Andrew Love și Wayne Jackson, apropiații idolului Otis Redding, cel ce făcuse furori în acele timpuri. Revenind la Monica, să mai punctăm și discul propriu Out of Control din 1990, NightMare Records 12” Collection din 95, dar și liniile vocale adăugate Laurei Paussini, Take That, Jennifer Rush și multor alți artiști. Și se pare că nu doar partea muzicală a atras-o, ci s-a lasat momită și de conceptul de design al albumului saxofonistului Alto Reed, încadrat la Art Direction.

Pe parcursul întregului material muzical al lui Mercury Falling există, și m-am întrebat de ce s-a uzat în fiecare melodie de el, un sunet de orgă Hammond, specific multor piese cu iz rock, country, raggae…, iar printre cei ce l-au emis se numără și Gerry Richardson. Lui i s-a încredințat partitura de claviaturi din Let Your Soul Be Your Pilot. Nu este o întâmplare participarea lui la acest album, legătura aceasta, considerată de Sting o frăție în toată regula, s-a conturat în anii 70 când cei doi pun bazele grupului jazz rock Last Exit. Gerry i-a fost lui Sting un fel de stindard, faptul că parcursul lor a fost aproape identic, că Gerry a fost cu un an înaintea lui pregătirot de profesori la colegiu, că după a umblat prin fel de fel de job-uri, a făcut ca prietenia lor și colaborarea muzicală, unicul lucru pe care ambii și l-au dorit cu ardoare, să fie de durată prin diferite trupe și de-a lungul timpului în multe conjuncturi. Gerry a conclucrat cu în proiectul cu Eberhard Schiener, cu Billy Ocean, Guy Barker, Alan Price, cu Steely Dan…. Ultimul său proiect, The Big Idea, a pornit de la trioul format de el, Garry Linsley la saxofon și Paul Smith la tobe și s-a augumentat cu încă șase muzicieni de marcă și doar cu Sting ca solist vocal pentru două albume: This… Is What We Do și Cookin’ at the Cluny. Sting spune că Gerry ar fi putut oricând să-l concedieze, dar în glumă, fiindcă susținea că putea oricând cânta atât linia de bas cu pedalierul și cea de voce cu timbrul atât de preferat de Gerry Vox Humana. Nu era o laudă, acumularile acestui muzician, un pionier al cântatului de jazz în cluburi, puburi, în cabaret, sunt atât de multe în toate genurile muzicale, încât deprinderile lui sunt demne de invidiat și asta s-a văzut încă de la începuturile carierei. Surprinzător, inovativ, pasionat, autoritar.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share