Ora de muzică 70

image

Cu certificatul de împlinire a patruzeci de anotimpuri tomnatice, a defilat prin toate concertele din 1991.

Maturul, echilibratul muzician, balanță la origini, a trecut la nivelul următor: mult nominalizatul și premiatul album Ten Summoner’s Tales. În 1993, anul de fabricare al lui, este trecut pe lista de prezumtivi câștigători ai lui Mercury Music Prizer, câștigurile vin însă în 1994 când i se decernează nu puțin de patru prețioase trofeee. Best Engineered Album, Non-Classical, și nu are de ce să nu fie mândru, a stat alături de Padgham la supervizarea și producerea nemijlocită a materialului sonor, Best Music Video, Long Form, Best Pop Vocal Performance la secțiunea bărbați pentru If I Ever Lose My Faith in You, în total trei Grammy Award. Concetățenii britanici i-au oferit un Brit Award în dreptul celui bun artist de origine insulară: Best British Male Artist. Tot ei l-au nominalizat pentru Best British Album si Best British Video în dreptul piesei Fields of Gold dar n-a reușit să fure premiile cele mari puse în joc. Celelalte nominalizări sunt cele de la Grammy pentru Album of the Year și Record of the Year și Song of the Year pentru același If I Ever Lose My Faith in You. Acest cântec, demn de pus lângă cele bune melodii iscodite vreodată de , este primul dintre cele șase single-uri extrase de pe acest disc. Ten Summoner’s Tales conține douăsprezece piese și are la bază personajul cărții The Canterbury Tales a lui Geoffrey Chaucerthe. Titlul se datorează și numelui real al artistului, Gordon Matthew Thomas Sumner.

Pe lângă numeroasele ulterioare recunoașteri, printre care și Best Male Pop Singer la cea de-a 36 ediție a Grammy Awards, albumul reușește o triplă de platină în mai puțin de un an la vânzări. 1993 îi aduce o serie de colaborări cu Bryan Adams și Rod Stewart, cu care interpretează All for Love din filmul The Three Musketeers, piesă care se situează in vârf de top de cinci săptămâni. Performanța de-a sta în fruntea unui clasament american, spun cei care se învârt în jurul criticii muzicale, n-a mai atins-o Sting, pentru un cântec al lui și mă refer la All For Love, de pe vremea lui . Din vechea carieră extrage Demolition Man și o reinventează. Îi face un contraserviciu Vannessei Williams și apare pe albumul The Sweetest Days ca performer la piesa Sister Moon. Obține al doilea Honorary Doctorate of Music în Mai de la Berklee College of Music….

Dar să vorbim despre album. Ten Summoner’s Tales a fost înregistrat într-o atmosferă intimă, departe de viața tumultoasă, în Wiltshire la Lake House, mixat în Londra la Townhouse Studio și masterizat în New York la Masterdisk. În ordinea așezării pe disc, piesele sunt: Prologue (If I Ever Lose My Faith in You), Love Is Stronger Than Justice în colaborare cu The Munificent Seven, Fields of Gold, Heavy Cloud No Rain, She’s Too Good for Me, Seven Days, Saint Augustine in Hell, It’s Probably Me piesă compusă alături Eric Clapton și Michael Kamen, Everybody Laughed But You, melodie exclusă de pe discul apărut În Canada și USA, Shape of My Heart, bijuteria pusă la cale cu nimeni altul decât bunul prieten și apropiat Dominic Miller, Something the Boy Said și Epilogue (Nothing ‘Bout Me).

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share