Zăngănele LXXIII

morometii1

Este minunat să fii încununat cu laurii victoriei, să privești detașat cum munca ta n-a fost doar un travaliu gratuit, o zbatere de pește pe uscat sub privirile curioase și mirate ale asistenței inerte.

Aplauze primește orice pici pus pe câte una nemaifăcută, nemaivăzută și nemaiîntâlnită de adultul de prin preajmă sau de aiurea. Primește oricum, doar n-o să-l lași să deznădăjduiască, să se simtă inutil încercării. Dar ce să facă o astfel de gâgâlice care nu numai că și-a depășit părinții dar are și ceva sămânță de geniu? Trimițindu-mă în vechime, văd imaginea tânărului Moromete întrecându-și bătrânul, un Ilie hâtru pus la hârjoană cu neajunsurile vieții, un tată pus să se reediteze în toți cei trei flăcăi buni de însurătoare, gata să-și preia cârma și să înfrunte mările fără să se fi suit vreodată măcar într-o bărcuță, în cele două fete așteptându-și măritișul, dar cu prejudecăți misogine. Numai în el, în Niculae nu era în stare. La ce-i folosea că știa să citească ziarul și că putea să dezbată între două fumuri de țigară împrumutată chipurile politicește, social și chiar patriotic țara toată? Era o dovadă de vie inteligență? Pentru alde Cocoșilă și chibiții poate, dar pentru unul ca Niculae de târziu n-ar fi fost decât încă o asigurare că nu putea conviețui alături de astfel de . Am în minte poza tânărului intelectual privindu-și mama și bătrânul părinte cu condescendență, cu blândețea cu care ți se face milă că timpurile n-au reușit să le dea mult sau aproape nimic din cele culte.

Atunci era atunci. Puteai să spui ușor ,,nu s-a putut….” Azi însă nici măcar sărăcia nu mai scuză lipsurile mintale. Dacă ți-e capul pe umeri ești considerat apt de pricepere maximă. Una dintre lipsurile mari ale omenirii este tocmai această mare diferență de între generații, și pe lângă toate aceste lipsuri, acest defect genetic care pune părinții și copiii într-o inexplicabilă dezechilibrată măsurare. Navigând nebunește pe navele nebulosului net am dat din întâmplare, pentru a doua oară, de un tânăr multi-,,diplomat”, subiectul unei curiozități jurnalistice. M-am ,,agățat” fără să vreau de personaj, motivându-mă gândul că aș putea reflecta puțin mai atent la acești pui de geniu din perspectiva mai sus amintită în treacăt. Am încercat să mă vâr în pielea unui astfel de copil și să mă întreb ce caut între astfel de oameni și dacă nu cumva la inventarierea și etichetarea noilor născuți din ziua trecută în certificat s-a făcut o greșeală. Să nu se priceapă greșit, nu mă refer la ,,acel” copil, ci la unul închipuit. Mă văd roșind în fața coanei Geta care-mi aruncă în tonalități ultraacute un ,,bravo” superficial la pleiada de laude înșirate ca la piață de mama, îmi bag capul în pământ când la ziua tatălui sunt chemat ca să fiu toastat de toți invitații pentru meritele deosebite…. Dar cel mai rău m-am simțit, de când mă știu a fi deschis ochii larg spre lume, când curios mi-am întrebat părinții de ce m-am născut și n-au putut să-mi răspundă, când i-am întrebat mai târziu în engleza învățată în primele ore de la ,,How are you?” și mi-au răspuns că sunt deștept și că sunt primul din neam care a rostit vreodată un cuvânt străin. Când la rândul meu am fost chestionat în ce limbă e drăcovenia de-mi ieșise pe gură mi-am dat seama că mă născusem din flori. Mai târziu am găsit și o altă explicație dând nas în nas cu religia. I-am atribuit în joacă mamei rolul fecioarei Maria și tatălui pe-al lui . Până și colegii mă privesc ciudat. Răzvan, cel mai înalt și mai dezvoltat dintre băieți mi-a trântit una după ceafă și-a zis să-l scutesc de mișto că de-alde ăla e sătul. Și ce-l întrebasem? Dacă știe care este relația de proporționalitate între înălțime și prostie. Așa mă simt în fiecare zi când mama mă îndeamnă să mănânc imediat ce ajung de la și mă trimite la învățat ca să nu ajung muncitor confecționer ca ea și când tata sosește acasă de la serviciu întrebându-mă de la intrare la ce materie am mai luat 10.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share