Gândirea critică – evaluarea informațiilor

– evaluarea informațiilor

 

copyblogger.com

copyblogger.com

   Continuăm discuția din primul articol despre gândirea . Vorbeam despre argumente și despre faptul că ele sunt categorisite de logica formală în inductive și deductive. Un argument deductiv este cel care rezultă în mod necesar dintr-un enunț. Adică, există un argument deductiv când A poate fi dedus în mod logic și necesar din B. De exemplu, luăm enunțurile „toți românii vorbesc româna” și „Ion este român”, putem argumenta deductiv că Ion vorbește româna.

   Dar în viața de zi cu zi, cele mai multe argumente pe care le întâlnim sunt inductive. Spre deosebire de argumentele deductive, cele inductive nu sunt în alb și negru, deoarece concluziile lor nu rezultă în mod necesar. În schimb, ele se bazează pe argumente temeinice pentru a trage concluziile. Trebuie avut în vedere că, oricât de evidentă ar fi dovada unui argument inductiv, aceasta nu rezultă în mod necesar din enunț și nu este cu valoare de certitudine absolută.

    Acum, că am lămurit cu stă treaba cu argumentele, să trecem la următorul aspect important în gândirea critică –

    Evaluarea surselor

    Majoritatea argumentelor se bazează pe fapte în sprijinul concluziilor. Iar tăria argumentului este dată de veriga cea mai slabă din lanțul său logic. Dacă una din dovezile care sprijină un argument este eronată, argumentul este eronat. De aceea, alegerea surselor este foarte importantă în construirea unui sistem logic. În afară de experiențele personale, alte surse credibile pentru adunarea dovezilor sunt martorii oculari și experții. În presa de astăzi este foarte dificil să mai găsești informații imparțiale, care să reflecte obiectiv realitatea. Massmedia a descoperit că vinde foarte bine publicitate dacă, în loc de fapte, prezintă speculații, pe un ton alert și inflamat.

   Prin acest amalgam de speculații, dezinformări, distorsionări, manipulări și publicitate, un gânditor critic trebuie să își caute sursele de informare care sunt credibile, imparţiale şi precise. Pare greu, nu-i așa? Chiar este! Calitatea unei surse depinde foarte mult de calificarea sa, integritatea și reputația. Pentru aceasta, trebuie răspuns la următoarele patru întrebări:

  1.  Are sursa respectivă calificarea sau nivelul de înțelegere pentru a trage concluzia respectivă?
  2.  Are sursa o bună reputație pentru acuratețea informației transmise?
  3.  Are sursa un motiv să fie inexactă sau părtinitoare?
  4.  Există vreun motiv pentru a pune la îndoială onestitatea sau integritatea sursei?

    Dacă există un răspuns de „NU” la una din primele două sau un răspuns de „DA” la ultimile două întrebări, ar trebui să fim foarte sceptici în a ne baza argumentația pe acea sursă și să căutăm surse alternative de verificare.

   Sursele de informare folosesc, de multe ori, numere din sondaje și statistici, care sunt apoi folosite pentru a sprijini un argument. Este foarte simplu de păcălit lumea cu cifrele. Există câteva procedee corecte de executat sondaje și extrem de multe procedee incorecte de executat acele sondaje pentru a conduce la un rezultat părtinitor. Dacă sursa are un interes în influențarea rezultatului unui sondaj, atunci, cel mai probabil, va folosi un procedeu ce va furniza rezultate eronate în sprijinul interesului pe care îl are. Sună cunoscut? Vă aduceți aminte de sondajele din campaniile electorale? Să nu le credeți! Cea mai importantă întrebare pe care trebuie să o puneți când citiți un sondaj este A fost el făcut pe o secțiune cu adevărat reprezentativă a populației?

    Dacă inițiatorul sondajului este o entitate fără prea mari resurse, cu siguranță nu a reușit să facă un sondaj elaborat, deci secțiunea pe care l-a aplicat este nereprezentativă pentru scorul real al sondajului. Să nu credeți acel sondaj!

    Dacă entitatea care a efectuat sondajul are, prin orice fel, afiliere cu un partid politic, să nu le credeți sondajul. Are rezultate părtinitoare prin aplicarea unor procedee viciate.

    Dacă un partid politic a comandat un sondaj, pe care vi-l prezintă și vouă, să nu îl credeți. Idem.

    Acum, că am trecut în fugă prin evaluarea surselor de informație și am învățat să ne ferim de dezinformările de bază, vom trece la procedee mai complexe de evaluare. Vom trece la evaluarea argumentelor. În articolul următor.

 

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share